Străinii apreciază firea românilor, pub-urile şi muzeele, în schimb ne taxează la capitolul servicii, trafic, poluare şi curăţenia oraşului. Dacă deja locuieşti de ceva vreme în Bucureşti, poate că te-ai obişnuit cu câteva lucruri care definesc oraşul: traficul te enervează, dar îi faci faţă, mizeria de pe străzi te revoltă, dar ţi-ai dat seama că e mai bine să o ignori, iar cu câinii vagabonzi şi cu cerşetorii ai învăţat să convieţuieşti. Străinii, însă, nu "înghit" astfel de lucruri şi analizează Bucureştiul cu un ochi critic.

Astfel, primim câte o bilă albă pentru muzee, pub-uri şi câteva parcuri precum Herăstrău sau Cişmigiu, dar suntem depunctaţi pentru calitatea serviciilor, mizeria din unele cartiere, poluare şi trafic. „Aş defini Bucureştiul şi oamenii care locuiesc aici ca fiind unici. Mă simt acasă în Bucureşti datorită prietenilor mei români, iar când plec spre Otopeni sunt tot timpul trist”, spune Pascal Charmot, manager de proiecte la o companie internaţională de telefonie mobilă din Elveţia. Datorită serviciului, Pascal (34 de ani) vine în Bucureşti destul de des, ultima vizită fiind a zecea din 2006 şi până acum. Aici stă, în medie, două săptămâni, iar timpul liber şi-l petrece cu oamenii din echipa pe care o coordonează.

Entertainment şi oameni interesanţi

Printre locurile care-i plac lui Pascal în Bucureşti se numără terasa La Motoare, Green Hours, OTA Club şi La Scena. După cum se vede treaba, elveţianul e genul petrecăreţ şi are câte o vorbă bună de spus despre fiecare loc în parte.

„Aş putea spune că terasa La Motoare este al doilea birou al meu. Sunt fidel acestei terase uriaşe, unde vin oameni interesanţi, şi care este cel mai bun punct de întâlnire din oraş”, spune Pascal. La Green Hours îi place să se relaxeze sub copacul bătrân din curte, iar la OTA Club savurează supa pe care o serveşte după o porţie zdravănă de clubbing.  

Pascal se declară îndrăgostit de Bucureşti. I se pare senzaţional că oamenii vorbesc mai multe limbi străine, că sunt „modeşti” şi „educaţi, şi că pub-urile sunt pline în orice zi a săptămânii, ceea ce înseamnă că românilor le place să se distreze. El remarcă îmbunătăţirile aduse oraşului în ultimii doi ani, dar spune că e loc de mai bine în zonele mai depărtate de centrul oraşului şi în ceea ce priveşte infrastructura.

În altă ordine de idei, Pascal se amuză pe seama taximetriştilor, care vor să-l fraierească crezând că nu ştie nimic despre Bucureşti, şi pe seama miturilor urbane. „Am auzit o groază de poveşti despre oameni cărora li s-au furat diverse, mai ales de către ţigani. Mie nu mi s-a întâmplat nimic niciodată, nici măcar atunci când eram destul de departe de centrul oraşului,” spune Pascal.  

Chelneri nepoliticoşi şi preţuri şocant de mari

În ceea ce priveşte punctele slabe ale oraşului, Pascal aminteşte de trafic, poluare, calitatea serviciilor şi preţurile piperate. „Chelnerii sunt mai tot timpul nepoliticoşi şi deloc serviabili, ceea ce este de neconceput la francezi, pentru că acolo standardul serviciilor de acest fel este foarte ridicat,” comentează managerul elveţian.

Cu o vedere de ansamblu mai negativă decât Pascal asupra Bucureştiului, o introduc în scenă şi pe Anke Fabritius, o tânără studentă de 22 de ani, din Germania. La începutul lunii iulie, ea a venit pentru prima dată în Bucureşti, ca să urmeze un stagiu de practică în fashion design.

Tânăra se declară impresionată de Muzeul Naţional de Artă, Palatul Mogoşoaia, Ateneu şi parcul Herăstrău, pe care le consideră „bine întreţinute”. „Când am intrat în curtea Muzeului Ţăranului Român parcă s-a deschis o altă lume cu toate acele case diferite în funcţie de zonele ţării,” povesteşte Anke.

Tânăra spune că nu prea a avut timp să se distreze, aşa că nu a descoperit şi viaţa de noapte a oraşului. Oricum, „preţurile m-au şocat”, recunoaşte fata. „Iniţial am crezul că preţurile sunt la nivelul celor din Germania sau chiar mai mici. Dar mâncarea şi hainele mi s-au părut fie foarte scumpe, fie foarte ieftine. Mi-a fost greu să găsesc diverse lucruri la preţuri rezonabile,” explică Anke. 

La fel de surprinsă a fost tânăra nemţoaică şi când s-a trezit înconjurată de şase câini vagabonzi. „A fost prima dată când am văzut atâţia câini liberi pe stradă. Mi-a fost frică, pentru că nu ştiam cum vor reacţiona, dar apoi m-am bucurat când am văzut că lumea îi hrăneşte şi îi tolerează”.

Anke crede că traficul din Bucureşti este periculos şi i-a displăcut profund faptul că multe maşini sunt parcate pe trotuar. Totodată, mizeria din oraş şi aglomeraţia sunt câteva lucruri pe care Anke le-a suportat cu greu.

În ceea ce priveşte transportul în comun, nemţoaica crede că numai cu maşina poţi ajunge acolo unde vrei. „N-am înţeles deloc sistemul după care funcţionează RATB, metroul nu acoperă zone importante ale oraşului, iar oamenii nu prea vorbesc engleza, aşa că a fost greu să mă descurc în lipsa hărţilor”, povesteşte fata.

CITIŢI ŞI

România văzută cu ochi străini

EXCLUSIV ONLINE