CARTIANU: "În timp ce Jandarmeria Română şi serviciile secrete pierd vremea luându-se la trântă cu câţiva bezmetici anti-NATO veniţi dinspre Apus, un senator scăpat de la balamuc îşi face de cap în buricul Capitalei."

Corneliu Vadim Tudor, căci despre dânsul este vorba, a comis multe nemernicii de-a lungul vremii, dar de data asta a depăşit chiar şi stadiul cămăşii de forţă.

Miercuri, când toată floarea cea vestită a omenirii şi-a dat întâlnire la Bucureşti, iar preşedintele Americii ni s-a adresat prieteneşte de la Neptun, tarabele cu ziare au fost spurcate de o fiţuică imundă: „România Mare“. Scârboşenia acestei tipărituri e deja tradiţională, dar acum şi-a bătut propriile recorduri de abjecţie.

Pe prima pagină, sub manşeta pe care scrie „Redactor-şef: Corneliu Vadim Tudor“, a fost tipărit, cu litere de-o şchioapă, următorul mesaj: „Trăiască şi înflorească Summit-ul NATO, farul călăuzitor al Omenirii, condus către noi culmi de civilizaţie şi progres de teroristul nr. 1 al Planetei, George W. Bush!“. Totul, într-un chenar flancat, în cele patru colţuri, de două svastici naziste şi de două însemne comuniste, „secera şi ciocanul“.

Dincolo de grosolănia mesajului, e clar că autorul acestei grozăvii are nevoie fie de o vizită a poliţiei, fie de un control psihiatric. Căci, ca să asociezi America sau NATO cu nazismul şi cu comunismul, trebuie să ai circuitele deranjate rău. Istoria reţine faptul că Statele Unite ale Americii au condus coaliţia antihitleristă în cel de-al Doilea Război Mondial şi au purtat Războiul Rece împotriva Uniunii Sovietice, inima comunismului mondial.

Dacă România este acum o ţară liberă, în care inclusiv C.V. Tudor se poate exprima fără oprelişti, s-ar cuveni să mulţumim în primul rând Americii. Şi nu numai noi, ci mai multe naţiuni europene. Dacă nu existau trupele americane şi apoi Planul Marshall, întreaga Germanie ar fi fost comunizată, iar de pe Rhin se vedea Parisul. Dacă nu exista fermitatea americano-britanică, Grecia ar fi avut soarta noastră. Austria a scăpat la mustaţă, iar Turcia a simţit mereu pofta Moscovei de a pune mâna pe Bosfor şi Dardanele.

Ne-am obişnuit, în ultimele decenii, ca pruncul Securităţii, clocit în incubatorul revistei „Săptămâna“ şi vidanjat postdecembrist în „România Mare“, să răstoarne haznaua patriotardă în capul „trădătorilor“ băştinaşi. Au păţit-o, la vremea lor, şi Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Regele Mihai, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu, şi Petre Ţuţea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Lucia Hossu-Longin, Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu sau Emil Hurezeanu.

Acum însă, nemernicia a fost externalizată. George W. Bush - el e teroristul! America - ea e inamicul! De fapt, nu e nicio noutate: şi în anii ’80, când mânca rahat cu polonicul la „Săptămâna“ securistă, Vadim avea aceeaşi ocupaţie. Înjura vârtos America, Occidentul, Europa Liberă, Vocea Americii şi pe disidenţii anticeauşişti.

Diferenţa e că, acum, acest personaj nociv e vicepreşedinte al Senatului şi reprezintă România! Iar din această poziţie, de înalt demnitar, îşi permite să-l întâmpine pe preşedintele SUA, la Summitul NATO de la Bucureşti, cu o înjurătură ordinară.

Dacă acest individ va mai intra vreodată în Parlamentul României, atunci îmi voi pune şi eu căţelul să candideze: în mod sigur va ajunge senator!

Citiţi şi: Vadim îi arată svastica „teroristului“ Bush