Curtea Constituţională a decis ieri că preşedintele poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea de numire a unui ministru, şeful guvernului fiind obligat să propună o altă persoană. Norica Nicolai nu va putea ajunge ministru al justiţiei decât dacă premierul Călin Popescu-Tăriceanu îi va face pe plac preşedintelui Traian Băsescu şi o va trece prin parlament la o eventuală restructurare guvernamentală.

Curtea Constituţională a decis ieri că şeful statului „poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, iar primul-ministru este obligat să propună o altă persoană“.

În aceste condiţii, dacă premierul Tăriceanu o vrea neapărat pe Norica Nicolai la Justiţie, nu mai are altă soluţie decât să obţină girul parlamentului, aşa cum i-a cerut Băsescu. Acest lucru ar presupune însă o restructurare guvernamentală, exclusă, cel puţin până acum, de liberali. Subiectul a apărut şi în discuţiile Băsescu-Tăriceanu după respingerea Noricăi Nicolai. Cazuri similare, soluţii diferite Soluţia judecătorilor în cazul Nicolai contrazice însă decizia luată în aprilie 2007 în situaţia similară a lui Adrian Cioroianu. Cu toate că ambii au fost respinşi motivat de Băsescu, judecătorii au subliniat, în cazul lui Cioroianu, că „preşedintele nu are drept de veto faţă de propunerea primului-ministru, ci are dreptul de a verifica corespunderea pentru funcţie a candidatului şi poate cere primuluiministru o altă propunere de candidat“. În cazul Noricăi Nicolai însă, pe lângă atributul verificării, judecătorii îi dau, practic, şefului statului dreptul de veto cel puţin pentru un ministeriabil. Astfel, premierul este obligat în aceste condiţii să propună un alt candidat. „În decizia «Cioroianu» ni se spune, negru pe alb, că preşedintele nu are drept de veto la numirea miniştrilor, ci doar îi poate cere premierului să renunţe la decizia sa. Acum, Curtea a decis că preşedintele poate refuza propunerea şi, mai mult, premierul trebuie să facă o altă propunere. Asta înseamnă că, în ceea ce o priveşte pe Norica Nicolai, preşedintele are un drept de veto deplin“, a comentat soluţia găsită de judecători Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice. Mai mult, în precedentul „Cioroianu“, preşedintele era asimilat comisiilor parlamentare care examinează ministeriabilii la formarea guvernului şi dau avize favorabile sau de respingere, însă având doar valoare consultativă. Curtea îşi uită vechile decizii Recurgând la această nouă soluţie, Curtea îşi contrazice, practic, propriile concluzii referitoare la relaţia dintre preşedinte şi autorităţile publice, în cazul de faţă guvernul, din avizul dat pe cererea de suspendare a lui Băsescu.  Judecătorii concluzionau că cererile şefului statului nu au caracter decizional, ba chiar pot fi ignorate, făcând referire şi la articolul 85 din Constituţie, care prevede că, în caz de vacantare a postului, preşedintele numeşte ministrul la propunerea premierului. „Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile preşedintelui nu au un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor“, se arată în aviz. A DOUA NOMINALIZARE Preşedintele vrea partea leului

În noile condiţii stabilite de Curte, pentru a se depăşi criza de la Justiţie, preşedintele Băsescu i-a sugerat premierului Tăriceanu că ar trebui fie să îl consulte înainte de a veni cu a doua propunere, fie „să-şi asume neconsultarea“. „Ambiţia nu funcţionează în loc de Constituţie“, a comentat Băsescu aseară, într-o Ediţie Specială a emisiunii Fără frontiere la TVR. „Pentru mine, subiectul Norica Nicolai este închis. Eu nu o consider o victorie, o consider o probă a incapacităţii de a colabora“, a spus el.

Băsescu a dat ca exemplu situaţiile în care preşedintelui îi revine propunerea şi parlamentului validarea (desemnarea ambasadorilor, a şefilor serviciilor secrete, a reprezentantului în CA al TVR), precizând că în fiecare caz de blocaj fie a negociat, fie a renunţat „pentru ca instituţiile să funcţioneze“. „Mi-am dorit un ambasador la Londra, unul la Washington, nu i-a vrut primul ministru. Am zis «Bine, renunţ». L-am propus pe domnul (Cătălin, n.r.) Avramescu (pentru CA al TVR, n.r.). L-a respins parlamentul. Nu m-am ambiţionat să-l mai nominalizez o dată“, s-a dat Băsescu exemplu.

Pe de altă parte, preşedintele a folosit oportunitatea apariţiei la TVR pentru a propune încă o dată revizuirea Constituţiei, dar şi pentru a acuza „şantajul unui PSD flămând“ asupra guvernului, inclusiv în privinţa stabilirii datei alegerilor. „Aşa cum va stabili PSD premierul va fi extrem de supus“, a adăugat el, caracterizând de altfel întreaga clasă politică drept „o zoaie pe un geam. Nu vezi bine nici afară, nici de afară în casa care e România“.

PRESIUNE Radicalii îi cer lui Tăriceanu să restructureze guvernul

Liberalii s-au reunit ieri seară la Palatul Victoria, unde au întors situaţia pe toate părţile, fără a lua o decizie clară. O serie de vicepreşedinţi liberali precum Crin Antonescu sau Ludovic Orban susţin că soluţia pentru intrarea Noricăi Nicolai în guvern ar fi restructurarea guvernamentală. Întâlnire de urgenţă la Palatul Victoria

La finalul întâlnirii de la sediul guvernului, vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a susţinut că liderii partidului au analizat variantele avute la dispoziţie - cea a restructurării guvernamentale cu nominalizarea Noricăi Nicolai şi cea a desemnării unui alt candidat pentru portofoliul Justiţiei. Orban a spus că nu s-a luat încă o decizie, menţionând că discuţiile vor continua după aflarea motivării Curţii Constituţionale.

Orban a recunoscut că se numără printre cei care susţin restructurarea guvernului. „Izvorul legitimităţii guvernului este Parlamentul. Eu consider că trebuie mers pe restructurare guvernamentală, cu Norica Nicolai ministru al justiţiei“. De altfel, declaraţii similare a făcut şi vicepreşedintele Crin Antonescu. „Există varianta ca pe o formulă de restructurare a guvernului, prin parlament, premierul să vină cu Norica Nicolai la Justiţie“, a spus Antonescu. Potrivit unor surse din partid, în favoarea restructurării s-au pronunţat şi alţi lideri liberali, precum Dan Radu Ruşanu, Puiu Haşotti sau Radu Stroe. Risc de şantaj al PSD

Totuşi, soluţia restructurării guvernamentale a fost privită cu rezervă, încă de la început, de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Potrivit Constituţiei, parlamentul intervine doar dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului. În acest caz, Tăriceanu nu se poate prezenta în Parlament doar pentru schimbarea unui singur ministru şi trebuie să înlocuiască mai mulţi miniştri ai Cabinetului.

Printre numele propuse pentru o restructurare mai largă se numără cele ale miniştrilor Adrian Cioroianu şi Cristian Adomniţei. Liberalii sunt, totuşi, conştienţi că o astfel de măsură i-ar expune şi şantajului PSD, întrucât ar putea fi puşi în situaţia de a accepta în schimbul votului noi revendicări social-democrate. (Romulus Georgescu) AVERTISMENT Băsescu: „25% dintre magistraţi sunt din fosta Securitate“ În timpul deliberărilor de la Curtea Constituţională, preşedintele Băsescu a ieşit din silentio stampa în legătură cu criza de la CNSAS, survenită în urma unei decizii recente a aceloraşi judecători. Într-o întâlnire la Cotroceni cu fostul disident comunist Vasile Paraschiv, şeful statului a apreciat că România asistă, în prezent, la „o restauraţie legată de închiderea dosarelor fostei Securităţi“. Băsescu a atras, totodată, atenţia că „25% dintre magistraţi sunt din fosta Securitate“, bazându-se pe o evaluare făcută miercuri de directorul Departamentului de Investigaţii al CNSAS, Germina Nagâţ, într-un interviu la BBC. „Pare-se că oamenii care au colaborat cu Securitatea înainte de ’89 se cunosc foarte bine între ei“, a replicat preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu.

Ulterior, la TVR, Băsescu şi-a explicat tăcerea prin dorinţa de a nu înlocui dezbaterea crizei cu dezbaterea poziţiei sale. Cât despre gestionarea situaţiei de la CNSAS, a apreciat viteza de reacţie a guvernului («Mi-a plăcut rapiditatea, reacţia guvernului»), nu însă şi ordonanţa de resuscitare a CNSAS. „E proastă. Este nepermis să scoţi de sub verificare candidaţii când CNSAS are 2 milioane de dosare, nu 5.000 ca în 2004. Este anormal ca puterea judecătorească să fie intangibilă din punctul de vedere al verificării“. Ca proprie soluţie, Băsescu a susţinut că „Legea Ticu trebuia menţinută şi schimbat doar faptul că în loc de decizii Colegiul să dea avize. Deciziile le ia instanţa“. Scoaterea candidaţilor a fost subiect de negociere a guvernului cu PSD, cu PRM, cu toţi cei care au avut ceva cu această lege. (Romulus Georgescu)