Instalațiile de mediu depășite și scăderea prețului cuprului sunt doar două dintre problemele Cupru Min. Statul vrea acum să investească în creșterea producției pentru a scoate bani frumoși din 2017 încolo

Compania care deţine peste 60% din rezervele de cupru ale ţării, Cupru Min Abrud, se confruntă de mulţi ani cu probleme. Normele de mediu tot mai dure, venite de la Bruxelles, obligă acum la investiții masive. Oamenii bine calificaţi au plecat în alte ţări. Mai mult, preţul cuprului a scăzut în ultimii ani cu aproape 50%, pe fondul reducerii cererii pe plan global.

Ce face statul

Statul român vrea acum să investească în Cupru Min pentru a putea s-o eficientizeze şi, eventual, s-o privatizeze din 2017 încolo. „Nu poate fi vorba de privatizare acum, statul trebuie să facă mai întâi investiții importante în instalațiile de mediu și creșterea productivității. Metoda de privatizare trebuie să fie extrem de transparentă, nuşi mai permite nimeni greşeli precum cea din 2012 (privatizarea eşuată cu firma din Canada – n.r.)”, au declarat, pentru EVZ, surse din piaţă. Guvernul a încercat mai multe soluţii în ultimii ani, care nu au mers. Acum, după mai multe tentative eşuate de privatizare, listare la bursă sau vindere a materiilor prime, a fost demarat un plan de investiţii de aproape 22 milioane lei pentru a elimina măcar o parte din problemele de mediu, dar și pentru a reduce costurile de producție. Se are în vedere creșterea graduală a producției în următorii doi ani și aplicarea unui program intens de reducere a costurilor, ca raspuns la scăderea accentuată a prețului cuprului pe bursele internaționale.

Se fac angajări

Partea bună este că firma va avea nevoie de mai mulţi oameni. „În prezent, numărul de angajaţi al Cupru Min este de 537. Cheltuielile de personal reprezintă circa 20% din cifra de afaceri. Nu se disponibilizează personal la Cupru Min, ci, dimpotrivă, compania are în vedere un program de creştere a efectivului de angajaţi, corelat cu creşterea de producție estimată pentru anii 2016-2020”, conform unui răspuns al Ministerului Economiei, trimis EVZ. Potrivit noului director general, Nicolae Turdean, compania are probleme cu forța de muncă bine calificată. „Chiar dacă repornește în forță activitatea minieră, nu vom avea forță de muncă specializată. Acum, de exemplu, am șapte ingineri minieri, ar mai trebui încă vreo doi. Media de vârstă la Cupru Min este de 52 de ani, în condițiile în care pe grupa specială se iese la pensie la 55 de ani”, a precizat Turdean, potrivit Agerpres.

Prețul cuprului

O altă problemă a companiei o reprezintă scăderea masivă a preţului cuprului pe plan global. La începutul lui 2014, preţul depăşea 7.400 de dolari/ tona, dar acum abia dacă trece de 5.100 dolari/tona. Compania a avut venituri totale mai mici în 2014 faţă de 2013 (152 mil. lei vs. 163 mil. lei) şi un profit mai mic (5,6 mil. lei versus 8 mil. lei). Însă, numărul total al angajaţilor a crescut în 2014, 509 angajaţi, faţă de 491 în 2013, iar acum acesta a depăşit cifra de 530.

Planuri eșuate de privatizare

În 2012, guvernul a încercat să privatizeze compania, dar a cerut un preț mic, sub 60 de milioane euro. O firmă din Canada, înființată cu câteva luni înainte de demararea licitației, a oferit peste 200 milioane de euro, dar cele două părți nu au ajuns la o înțelegere. Apoi, statul a încercat să atragă firme dispuse să investească 40- 50 de milioane de euro în Cupru Min, în schimbul dobândirii titlului de partener. Nici această variantă nu a funcționat. Guvernul a încercat apoi să vândă minereul de cupru extras, pentru a obține suficiente fonduri pentru derularea investițiilor de mediu - și acest plan a eșuat. Apoi, s-a încercat listarea la bursă. Însă, în decembrie 2014, fostul ministru al Economiei, Constantin Niță, a afirmat că firma nu va mai fi listată, ci va fi inclusă într-o companie națională a cuprului.