Un reportaj în exclusivitate prezentat de către Ziar de Cluj dezvăluie lucruri incredibile despre soldaţii Armatei Maghiare, căzuţi în cel de al Doilea Război Mondial. Mai precis despre cadavrele lor. Şi nu numai atât.

Potrivit Ziar de Cluj, terenul de peste 20.000 de metri patrati de pe Calea Turzii, din vecinatatea Cimitirului Nou Evreiesc, se pregateste de vanzare. In calea milioanelor de euro pe care proprietarii spera sa-i obtina, stau, insa, aproape 100 de cadavre...

Coaste rupte, mandibule sfaramate şi cranii străpunse de gloanţe se usuca la soare, întinse pe doua fasii de nailon alb. De departe, par niste crengi uitate de la curatenia de primavara a copacilor din Cimitirul Evreiesc din apropiere. Bucati de om sunt sortate si impachetate la cativa pasi de forfota de pe Calea Turzii. De dupa gard, nimeni n-ar banui ca in curte se simte inca mirosul unei morti violente, asa cum, timp de 70 de ani, nimeni nu a stiut ca, dositi la firul ierbii inalte de langa o benzinarie, stau ingropati oameni. In mijlocul unui teren ce parea a fi al nimanui, sub radacini de trestie, in umezeala mlastinii, au zacut anonimi, timp de decenii, zeci de morti.

În grabă

Au fost ingropati in graba, in morminte comune, unii dintre ei doar in cearsafuri. Nu i-a plans nimeni, din contra, au fost dezbracati de tot ce aveau de valoare si azvarliti unii peste altii, intr-un mormant de unde astazi, in iulie 2015, i-am scos eroi. Eroi pe care nu i-am comemorat niciodata, care n-au auzit discursuri si n-au primit coroane. Soldati pentru care nu s-a aprins nicio lumanare de cand au fost ingropati in pamant si in uitare. Astazi, ramasitele lor incap intr-o cutie cat un sicriu de copil. Atat ramane dintr-un erou.

Terenul de peste 20.000 de metri patrati de pe Calea Turzii, din vecinatatea Cimitirului Nou Evreiesc, se pregateste de vanzare. In calea milioanelor de euro pe care proprietarii spera sa-i obtina, stau, insa, aproape 100 de cadavre. Oameni pe care Clujul i-a uitat de mai bine de jumatate de veac. Sunt soldatii Armatei Maghiare cazuti in cel de al Doilea Razboi Mondial, in bataliile de langa Cluj. 90 de oameni care, intr-o lume normala, nu doar ca ar avea o cruce la capatai, dar ar fi cinstiti macar o data pe an. Dar noi ne-am amintit de ei doar cand putregaiul lor a stat in calea unei tranzactii imobiliare.

Urmaşii lor n-au ştiut

“Aici sunt doua interese. Pe de o parte sunt interesele personale – sa se elibereze terenul; vrem sa il vindem, sa renovam Sinagoga de pe Horea. Pe de alta parte, mi-a fost mila de atatia soldati decedati in timpul razboiului, fara niciun semn, despre care nimeni n-a stiut ce si cum. Eu am sperat ca acum o sa se mai afle ceva despre ei. Va dati seama, de 70 de ani, urmasii lor n-au stiut nimic. Soldatii astia sunt dati disparuti. Macar sa aiba o cruce acolo... Si crucea sa nu fie in Cimitirul Evreiesc”, ne-a spus Robert Schwartz, presedintele Federatiei Comunitatii Evreiesti din Cluj.

In cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dupa ce la 23 august 1944, Romania a intors armele impotriva Germaniei naziste si s-a alaturat Coalitiei Natiunilor Unite, in orasul Turda si zona din jur au urmat saptamani de aprige confruntari ale fortelor angajate in operatiunile militare. La 15 septembrie 1944, Regimentul 14 dorobanti "Roman" a reusit sa realizeze un cap de pod peste Aries, la nord de satul Poiana. Intre 5 septembrie si 4 octombrie 1944, in aceasta zona, Armata Romana a purtat lupte grele pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste. La luptele de aici au participat trupele de infanterie romanesti ale Diviziilor 7 si 18, orasul Turda fiind eliberat la 4 octombrie 1944.

Atunci au murit, strapunsi de gloante, schiloditi de explozii sau in agonie pe patul de spital, aproape 100 de soldati din Armata Maghiara. Unguri, romani, slovaci ce au luptat sub acelasi steag. Au fost aruncati in graba in gropi comune, in straturi, despartiti doar de cateva lopeti de pamant.

Au dispărut crucile

“Clujul a fost parasit la intelegere, fara distrugeri, s-au grabit si n-au mai avut timp sa ii inmormanteze ca la carte. N-au avut ce face, au facut groapa comuna”, mai spune Schwartz. Cand terenul de langa Hazsongard (actualul Cimitir al Eroilor) a devenit neincapator, mortii au fost inhumati pe fuga, pe un teren liber si la indemana atunci, de pe Calea Turzii.

La cateva luni dupa inmormantare, au disparut si crucile improvizate si o data cu ele amintirea existentei soldatilor. Au trecut peste ei 70 de ani de ignoranta pana a aparut oportunitatea valorificarii terenului. In conditiile in care un metru patrat de teren in aceasta zona se vinde cu aproximativ 200-250 de euro, un calcul simplu arata ca locul de odihna al eroilor valoreaza 4-5 milioane de euro. Destui cat sa ii motiveze pe evrei sa-i contacteze pe reprezentantii Ministerului Apararii din Ungaria. In urma cu patru ani, Robert Schwartz le-a solicitat sa vina sa-si ia mortii. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul soldatilor germani inhumati pe acelasi teren. Ei au fost mai norocosi si au fost ingropati in morminte individuale, in sicrie, purtand uniforma. Au fost usor de identificat, dupa placutele cusute in piept. Au fost dezgropati anul trecut si dusi la Iasi, unde si-au gasit respectul cuvenit si un loc, de data asta de veci, in Cimitirul Eternitatea.

“Nemtii aveau o lista destul de completa, atunci inca aveau timp sa faca o lista pe baza etichetelor pe care le aveau soldatii; in iunie 1944, inca nu era o problema cu retragerea armatelor”, dezvaluie Schwartz.

In urma cu o saptamana, a venit si randul soldatilor maghiari sa paraseasca terenul de la Cluj. Reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale a Ungariei, ai Asociatiei Exploratorii Transilvaniei si ai societatii Alfa Funerar au inceput, in 2 iulie, lucrarile de deshumare. Dupa mai bine de 70 de ani si la al doilea sant transversal sapat, eroii uitati de la Cluj au fost scosi, rand pe rand, din malul care le-a macinat oasele.

“Am gasit soldati ingropati si in doua-trei straturi, a fost aproape imposibil sa ne dam seama care os apartine carui om”, a explicat Illesfalvi Peter, reprezentantul Ministerului Apararii Nationale a Ungariei, cu care Ziar de Cluj a discutat in exclusivitate...