Traian Băsescu a participat azi, la Talil, în Irak, la ceremonialul de încheiere a misiunii militarilor români. El a susţinut că firmele româneşti au "dreptul moral" de a fi incluse în programele de reconstrucţie a Irakului.

Preşedintele a declarat că militarii români au făcut un mare serviciu României luptând în Irak prin consolidarea politicii externe, însă nimeni nu îi va putea reda vreodată familiilor pe cei morţi.

"La începutul misiunii, România nu era nici membră NATO nici UE. Acum vă pregătiţi să reveniţia acasă cu fruntea sus, într-o ţară membră NATO şi parte a UE", le-a spus Traian Băsescu militarilor români din baza de la Tallil. El a evocat memoria eroilor militari români căzuţi la datorie în Irak, Bogdan Hâncu şi Ioan Groşaru, dar şi a celor 14 militari răniţi în timpul luptelor de-a lungul celor 6 ani. "Parte din ei s-au recuperat, dar alţii vor rămâne toată viaţa cu tributul plătit pe teritoriul irakian", a declarat preşedintele. Băsescu a luat unul dintre steagurile coborâte de pe catarg şi le-a spus militarilor că îl va păstra în biroul său din Palatul Cotroceni.

Trupele româneşti ar urma să se retragă din Irak la 31 iulie 2009, conform calendarului stabilit cu partea irakiană, printr-un memorandum bilateral. Documentul a fost semnat la Bagdad, la 26 ianuarie 2009, în urma negocierilor bilaterale la nivel de guvern şi pe baza hotărârilor CSAT.

Militarii pleacă, ar trebui să vină firmele

Băsescu a mai susţinut că a sosit momentul ca soldaţii români să fie înlocuiţi de firmele româneşti care ar avea "dreptul moral" de a participa la proiectele de reconstrucţie a Irakului.

"Aici avem o tradiţie a cooperării economice, iar Irakul are nevoie categoric de un proces îndelungat de reconstrucţie. Ar fi păcat ca firmele româneşti să nu intre pe această poartă deschisă. Avem cel puţin nişte drepturi morale pentru a ne afla aici", a declarat Băsescu.

El a adăugat că va aborda subiectul investiţiilor româneşti la Bagdad în cadrul unei întâlniri cu omologul său irakian.

Trupele româneşti, prilej de dispută

România participă începând din 2003 cu efective militare la procesul de reconstrucţie şi stabilizare din Irak. România a dislocat, în ultimii şase ani, 6.830 de militari în Irak, din care doi au murit în misiuni, iar 12 au fost răniţi. Bugetul alocat de România misiunii din Irak a fost de 334,42 milioane de lei, până la 31 decembrie 2008. Pe parcursul anului 2008, 16 dintre cele 22 de state care constituiau forţa multinaţională, sub egida ONU,  şi-au predat responsabilităţile către forţele de securitate irakiene, retrăgându-se.

Din delegaţia prezidenţială fac parte ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, şi şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. Băsescu se va întâlni cu omologul său irakian, Jalal Talabani.

Participarea României cu trupe în Irak a fost privită ca un angajament al ţării noastre faţă de partenerii din NATO. Prezenţa trupelor româneşti în teatrul de operaţiuni a fost prilej de dispută politică internă, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat şi în alte state europene. În plin conflict între Palate, în vara anului 2006, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu cerea retragerea trupelor româneşti de pe teritoriul irakian.

Ştire actualizată la ora 13:40