Localnicii marchează aniversarea insurecţiei din 1959 şi a revoltei de anul trecut, dar idealul de autonomie al lui Dalai Lama pare tot mai îndepărtat.
Cei aproape şase milioane de tibetani, dintre care jumătate trăiesc în exil, se pregătesc de comemorarea în cursul acestei săptămâni a două momente simbolice ale luptei împotriva tutelei Beijingului, care a mobilizat un impresionant dispozitiv de securitate în provincia himalayană pentru a înăbuşi din faşă orice manifestaţie. Măsuri drastice de securitate Locuitorii Tibetului vor celebra mâine cel de-al 50-lea an de la debutul insurecţiei de două săptămâni împotriva ocupaţiei chineze, iar sâmbătă vor comemora un an de la revoltele de stradă care au inflamat „acoperişul lumii” şi zonele cu populaţie tibetană din vestul Chinei.
În calendarul oficial al autorită ţilor chineze nu figurează decât o sin gură dată, şi anume 28 martie, când se împlinesc 50 de ani de la „emanciparea şerbilor” tibetani, o perioadă considerată însă de majoritatea locuitorilor fostului regat teocratic budist drept una de ocupaţie şi represiune, scrie Agenţia France Presse. După experienţa de anul trecut, când manifestaţiile pacifiste organizate în Lhassa, capitala provinciei, au dege nerat în lupte de stradă, Beijingul pare ferm decis să nu mai fie luat prin surprindere.
Măsurile de securitate în provincia muntoasă au fost înăsprite, autorităţile chineze impunând practic „legea marţială”, denunţă organizaţia Free Tibet, cu sediul la Londra. Accesul în Podişul Tibet va fi interzis turiştilor, potrivit agenţiilor de turism şi hotelierilor, deşi Beijingul dezminte această informaţie.
În provinciile limitrofe, Gansu şi Sichuan, unde s-au extins revoltele de anul trecut, prezenţa efectivelor sporite de poliţişti este vizibilă, locuinţele sunt percheziţionate, locuitorii se tem să vorbească, iar jurnaliştii străini sunt fie hărţuiţi, fie interpelaţi, dezvăluie AFP Aflat, din martie 1959, în exil în nordul Indiei, Dalai Lama, cel supranumit de Beijing „omul cu cap de lup”, pare condamnat să rămână liderul spiritual al unui popor de care îl desparte doar un lanţ muntos şi reprezentat de un „govern” fără stat. El însuşi a recunoscut recent „eşecul” luptei sale „paşnice” pentru o autonomie sporită a Tibetului după opt ani de negocieri sterile cu China. MARTIE 1959
„Eliberarea Tibetului”
Pe 10 martie 1959, tensiunile acumulate în Tibet în urma invaziei armate din octombrie 1950 pentru „eliberarea” Tibetului erup în capitala Lhassa într-o revoltă antichineză de proporţii. Violenţele se agravează, iar o săptămână mai târziu, liderul spiritual tibetan, Dalai Lama, este nevoit să fugă în exil, trecând pe ascuns frontiera în India, ţară care îi acordă azil politic şi astăzi.
În represaliile care au urmat, zeci de mii de oameni au fost ucişi, iar alţi circa 80.000 au fugit din ţară, revolta populară fiind înăbuşită pe 28 martie. Imediat după aceea, guvernul local este înlocuit cu un regim comunist obedient Beijingului. Evenimentele din martie 1959, care au zguduit nu numai Tibetul, dar şi numeroase localităţi din vestul Chinei, sunt şi astăzi o rană deschisă pentru tibetani. MARTIE 2008 Armata populară contra călugări
Martie s-a dovedit o lună sângeroasă în istoria Tibetului, notează „The Economist”. Anul trecut, pe 14 martie, protestele iniţial paşnice ale călugărilor tibetani la adresa Beijingului şi în favoarea independenţei regiunii au degenerat în ciocniri violente cu forţele de ordine în capitala regională Lhassa. Tancurile chineze şi-au făcut apariţia pe străzile oraşului, iar trupele militare au fost detaşate de urgenţă.
Protestele de stradă, care au durat mai multe zile şi care s-au extins şi în alte localităţi, s-au soldat cu 21 de morţi, potrivit autorităţilor chineze, sau cu peste 200, potrivit autorităţilor tibetane din exil. Represaliile violente ale Beijingului i-au atras critici din partea comunităţii internaţionale şi au ameninţat să umbrească Jocurile Olimpice din vară, găzduite în premieră de China. (Vasile Decu)
Recomandările noastre
