Candidatura criticului Nicolae Manolescu la statutul de membru titular al Academiei Române a fost respinsă miercuri, prin vot secret, de Adunarea Generală a instituţiei.

Cu 24 voturi pentru şi 15 împotrivă, Manolescu nu a întrunit cele două treimi necesare admiterii sale în rândul academicienilor. Unul dintre cei cinci membri noi acceptaţi este însă scriitorul Nicolae Breban. Numele celor doi literaţi au fost propuse pe cele două locuri „libere” de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei, condusă de Eugen Simion. Autorul „Istoriei critice a literaturii române” s-a declarat dezamăgit de vot, dar a recunoscut că nu e chiar o mirare, la iritarea pe care a stârnit-o volumul său. „Nu ştiu ce ar putea avea matematicienii sau chimiştii cu mine, deci bănuiesc că alţii nu m-au votat. Faptul că «Istoria» ar fi de vină e cea mai uşoară presupunere pe care o pot face, însă dovezi nu am”, declară criticul.

Refuzul unor nume ilustre în Academie nu e chiar un obicei „modern”, iar principiul după care funcţionează e acela al găştii, însă la un alt nivel. „N-ar fi drept să judec în vreun fel Academia, care e o instituţie extrem de venerabilă şi onorabilă, după această întâmplare. S-a petrecut şi la case mai mari, nu e chiar noutate. Eugen Lovinescu, de pildă, n-a fost niciodată membru pentru că s-a opus Nicolae Iorga!”, adaugă acesta.

Al doilea refuz

Candidatura sa a fost respinsă şi acum patru ani, însă raţiunea a fost cu totul alta. La sugestia sa şi a lui Eugen Simion, a fost modificat statutul Academiei, la acest capitol. De atunci, fiecare secţie îşi scoate un număr de locuri libere, înainte de modificare toţi candidaţii, indiferent de domeniu, concurând pe acelaşi număr de locuri, scoase per ansamblu. „În anul acela, fiecare a încercat să-şi includă colegii de secţie şi a votat împotriva celorlaţi, de aceea au întrunit cele două treimi extrem de puţini membri”, explică Nicolae Manolescu. Un alt zvon care circulă pe culoarele Academiei, spun surse din interior, este acela că Nicolae Manolescu a fost respins deoarece ar fi fost un candidat mult prea puternic anul viitor, la alegerile generale ale Academiei.

Simion: „Eu personal regret foarte mult”

Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, se declară, la rândul său, decepţionat de hotârârea colegilor săi. „Eu personal regret foarte mult că s-a întâmplat asta. Eu l-am propus şi l-am susţinut de la început, pentru că mi se părea de ordinul evidenţei ca el să devină membru titular, însă la votul secret a ieşit altceva. Anul viitor îl vom propune din nou, pentru are absolut toate meritele, şi el, ca şi Nicolae Breban”, a precizat academicianul. E însă rezervat când vine vorba să pună la originea respingerii „Istoria” lui Manolescu şi aduce în sprijinul său cifre. „În Academie, doar 25% sunt umanişti şi restul de 75% sunt specialişti în ştiinţele exacte, care nu citesc şi nu comentează istoria literară. Deci nu poate fi decât într-o mică măsură vorba despre asta”, este de părere Simion.

Noii academicieni cu drepturi depline sunt votaţi de cei 41 de membri titulari ai instituţiei, în timp ce includerea membrilor corespondenţi este supusă votului tututor membrilor actuali. Dintre cei 41 de titulari care au votat, şapte vin de pe filiera filologică: Augustin Buzura, Eugen Simion, Marius Sala, D.R. Popescu, Gheorghe Mihăilă, Fănuş Neagu, Matilda Caragiu Marioţeanu, ultimii doi lipsind de la Adunarea Generală. Ceea ce înseamnă că voturile negative au venit şi din partea academicienilor din alte domenii.

Cei cinci membri titulari noi din Academia Română sunt, pe lângă Nicolae Breban, Ivan Singer (ştiinţe matematice), Emil Burzo (ştiinţe fizice), Dan Bălteanu (ştiinţe geonomice), Victor Giurgiu (ştiinţe agricole şi silvice).

OPINIE

Mircea Mihăieş: „Este uluitor că au avut neruşinarea să voteze împotriva lui”

„Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai neruşinate manifestări a ceea ce Marin Preda numea „spiritul primar agresiv”, importat în spaţiul culturii. Este uluitor că nişte academicieni a căror notorietate nu prea depăşeşte culoarele instituţiei au avut neruşinarea să voteze împotriva unuia dintre cei mai mari intelectuali români ai ultimei jumătăţi de veac. Trăim încă un episod din eternul război al mediocrităţii împotriva marilor învingători.

Totul seamănă a cabală ieftină, alimentată în primul rând de scriitorii membri ai Academiei, a căror imagine a fost prezentată în recenta „Istorie critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu. Oameni care probabil se vedeau în postura de importante vedete literare, au constatat că, în viziunea lui Nicolae Manolescu, nu sunt decât nişte banali autori de raftul al doilea. Mă gândesc aici la cei a căror imagine este puternic şifonată în „Istorie”, în primul rând Augustin Buzura, D.R. Popescu, Fănuş Neagu. Totul a lăsat impresia unui gest stalinist, în care cei complexaţi de personalitatea lui Manolescu au înscenat un veritabil proces. Vedeta acestui spectacol a fost Mihai Cimpoi, scriitor din Republica Moldova, care l-a atacat pe Nicolae Manolescu pentru imaginare denigrări ale lui Mihai Eminescu.

Ziua de 14 ianuarie, în care Manolescu nu a fost admis ca membru titular al Academiei Române, va fi amintită ca o zi în care spiritul românesc a fost târât în noroi de persoane incapabile să distingă între valoarea operei şi eventualele acţiuni care au suscitat nemulţumiri personale unor mărunţi carierişti cu pretenţii de glorie eternă.”