Vârstnicii nu mai sunt singurii cu Alzheimer. Din cauza stresului şi a depresiilor provocate de stilul de viaţă modern, simptomele bolii pot apărea şi la 45 de an.

Stresul cotidian, ajutat de depresie, anxietate, alimentaţie dezechilibrată au dus la scăderea vârstei de la care începe să se manifeste boala Alzheimer chiar şi la 45 de ani.

"Vârsta de depistare şi manifestare a demenţei Alzheimer a scăzut atât din cauza stresului, cât şi a posibilităţilor moderne de diagnosticare. Îngrijorător e faptul că vârsta coboară în special la oamenii activi, care nu au un management al stresului corespunzător", spune Luiza Spiru, şef Clinica pentru Longevitate şi Prevenţie în Îmbătrânirea Creierului la Fundaţia "Ana Aslan International".

Vârful nefericirii: între 40 şi 50 de ani

Apariţia devreme a bolilor mintale are legătură şi cu faptul că oamenii resimt cel mai scăzut nivel de fericire între 40 şi 50 de ani, arată studii ale aceleiaşi fundaţii.

• "Vârsta de 44 de ani este critică, deoarece atunci oamenii îşi fac bilanţul vieţii şi îşi conştientizează nerealizările. Dacă la 44 de ani e înregistrat nivelul cel mai mic de fericire, după această vârstă oamenii privesc jumătatea plină a paharului şi se resemnează", completează Luiza Spiru.

Persoanele care "aleargă" după performanţe sunt cel mai expuse riscului de a se îmbolnăvi, deoarece expunerea organismului la stres continuu provoacă tulburări anxioase.

"În ultimul an, pe fondul creşterii stresului social şi profesional, al ameninţărilor economice, numărul celor ce suferă de tulburări anxios-depresive şi depresii a crescut cu 25%. Aceste stări îi afectează în primul rând pe cei activi", explică Luiza Spiru.

Studiile mai arată că unu din doi pacienţi cu depresii netratate dezvoltă ulterior o boală de memorie, iar cei cu tulburări anxioase ajung să sufere de depresii pentru că nu-şi tratează la timp afecţiunile. În România există în jur de 300.000 de români bolnavi de Alzheimer. Printre simptomele bolii sunt şi lapsusurile, problemele cu memoria episodică şi insomniile.

Pentru a fi mai bine instruite cadrele medicale în diagnosticarea Alzheimer, în România va avea loc un curs pentru aproape 2.900 de cadre medicale din radiologie, neurologie, psihiatrie, geriatrie şi gerontologie, desfăşurat cu fonduri europene.

PRACTIC

Şapte sfaturi ca să vă "antrenaţi" creierul

Pentru a scădea şansele să faceţi Alzheimer, specialiştii au câteva sfaturi:

1. Citiţi cărţi cu conţinut pozitiv;
2. Faceţi cuvinte încrucişate (rebus, integrame) şi sudoku;
3. Încercaţi exerciţiile de respiraţie şi meditaţie;
4. Renunţaţi la fumat;
5. Reduceţi folosirea calculatorului şi telefonului pentru că predispun la depresie;
6. Aveţi grijă la dietă: mâncaţi peşte, legume, fructe proaspete, ouă (conţin aminoacizi esenţiali, cu factor neuroprotector), lămâi verzi, avocado, nuci, ţelină, mărar, linte, pătrunjel;
7. Staţi cu măsură la soare, deoarece îmbătrânirea provocată de razele solare este un factor de risc, ce accentuează apropierea de depresie.

   "Orice factor care poate crea o depresie în plus se poate organiciza în creierul cu probleme, iar un cancer de piele la vârste fragede nu e o veste bună pentru nimeni, ci un motiv de depresie", mai spune medicul Luiza Spiru.