Imperfecţiunile naturii. Nu le poţi elimina, dar le poţi rândui astfel încât să atingi un nivel din ce în ce mai înalt de performanţă. Dacă natura te lasă să alergi suta de metri în mai puţin de nouă secunde, de ce nu ai face-o? Dar să lăsăm retorismul deoparte şi să punem o întrebare care ne doare mai mult: Dacă poţi parcurge Bucureştiul de-a lungul şi de-a latul în câteva zeci de minute, la bordul maşinii personale, de ce, în realitate, durează ore?

Pentru că în calea maşinii tale apar obstacole. Dar şi în calea pasărilor care zboară apar obstacole, dar animalele acestea ştiu să le organizezi, să le combine astfel încât să fie mai lesne de depăşit. Ţineţi minte verbul acesta: a organiza. Cu el am putea face Bucureştiul un drum cu prioritate, cu el Usain Bolt aleargă suta de metri în 9,58 secunde şi tot cu el am putea creşte nivelul de trai al României. Modelul arbore, pentru cea mai bună lume posibilă

Dacă Darwin a arătat ce înseamnă evoluţia şi ce implică ea, un profesor român umple o lacună a teoriei. Pe scurt, Darwin a explicat că animalul cel mai evoluat, mai adaptat mediului în trăieşte este cel care va supravieţui. Adrian Bejan, omul din spatele teoriei constructale, explică ce înseamnă acest "cel mai evoluat" şi merge chiar mai departe. Atât de departe încât arată cum poate fi copiat inginerul genial (natura) de inginerul uman. Altfel spus, arată Adrian Bejan, dacă totul în viaţa noastră ar curge precum curge seva printr-un arbore, atunci am trăi în cea mai bună lume posibilă. Nu perfectă, dar cea mai bună.

Gândiţi-vă doar la un oraş în care cele mai aglomerate zone au parte de străzile cele mai largi şi în care alimentarea cu apă şi gaze ar respecta acelaşi principiu. Acesta a fost un exerciţiu simplu. Apoi, gândiţi-vă că totul ar funcţiona după următoarea lege: "Pentru ca un sistem de curgere de dimensiuni finite să persiste în timp (să trăiască) el trebuie să evolueze astfel încât să ofere acces din ce în ce mai mare curenţilor care îl străbat".

Societatea este un sistem de curgere, iar noi, oamenii care o compunem, suntem ingineri ai naturii societăţii. Aşadar, constructal vorbind, societatea noastră va evolua "atunci când aceşti ingineri sunt din ce în ce mai mulţi ... în limita unde toţi cetăţenii sunt ingineri, angajaţi în proiectarea canalelor care le uşurează curgerea în societate".  

Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică la Duke University, a plecat din România într-o perioadă în care regimul a ţinut uşa dacă nu deschisă, măcar întredeschisă, la sfârşitul anilor '60. Dar plecarea din România nu a însemnat şi părăsirea ţării, spune profesorul. Cam absurd, nu? Deloc, dacă citiţi explicaţia de mai jos. INTERVIU Aţi regretat vreodată plecarea din România? Nu există regret. Revin în ţară cu mare plăcere. De fapt, pentru mine, România este o ţară care cuprinde tot globul, ca şi limba română - acelaşi glob care este ocupat simultan de alte naţii care umblă (americani, portughezi, greci, evrei, chinezi, englezi, olandezi). Ţara este mult mai mare decât strada pe care ai crescut. Ţara este limba (limbile) şi cultura ta, de aceea ţara este tot globul.

Tineri inteligenţi din România vin in America pentru studii şi, de multe ori, rămân pentru o carieră. Cât de importanţi sunt aceşti tineri pentru o ţară şi cum i-am putea să se întoarcă? Întrebaţi-vă dacă evreii se vaită din cauză că nu toţi se întorc acasă! Este exact invers: cu cât jucătorii tăi joacă mai mult în stadioanele internaţionale cele mai căutate, cu atât mai bine pentru ţara ta. Noi, românii, am avut un dezavantaj în istorie: nu am umblat în lume, lumea a umblat la noi. Popoarele care umblă au avut un avantaj, au mers departe. Ele sunt "avansate". Acum suntem şi noi în horă, şi va fi mult mai bine. Important este să nu ne lăsăm.

Visul american. E numai vis, sau există şi dezamăgire, cel puţin pentru dumneavoastră? Nu cunosc subiectul. Eu am simţit o chemare pentru a fi profesor şi mă străduiesc în continuare să răspund chemării.

Teoria constructală. Cum aţi defini-o în termeni neştiinţifici? Este natura sistemul cel mai apropiat de perfecţiune? Natura este totul, de exemplu bazinele riverane, curenţii de vânt şi cei oceanici, clima, fulgerul, cutremurele ... pe scurt, tot ce mişcă. Legea constructală este despre acest " totul ce se mişcă", anume tendinţa de a se mişca din ce în ce mai uşor, mai dând-o de-a dreptul, mai de a se răzgândi ... adică prin geneza de configuraţie, formă, design de curgere/mişcare. Legea constructală este legea naşterii şi evoluţiei de formă în natură. Lege este direcţia în timp a acestui fenomen vizibil. Legea este direcţia în care rulează banda de film. Nu mai mult, dar nici mai puţin.

Care ar fi principalele aplicaţii ale teoriei constructale în viitorul pe Pământ? Toate fenomenele de evoluţie sunt capturate şi deci previzibile de legea constructală: evoluţia biologică, tehnologică, transportul uman, migraţiile umane şi animale, globalizarea, comerţul fără bariere, alianţe militare, comerciale, ştiinţifice, evoluţia curgerii educaţiei pe glob, evoluţia sportului. Pe scurt, tot ce se mişcă dă naştere unui fenomen evoluţionar de geneză de configuraţie, formă. De exemplu, arhitecturile arborescente. Dacă vezi un arbore (bazin riveran, fulger, ori botanic) înseamnă că, MULT timp, a curs ceva prin el, să-l şlefuiască atât de bine. Forma "arbore" este vie.

Cum vedeţi România de astăzi? Ce vă dă speranţe pentru viitorul ţării şi ce vă dezamăgeşte cel mai mult? O văd foarte optimist. Am avantajul vârstei, pentru că am văzut-o mult timp foarte pesimist.

Cum ar arăta cel mai potrivit regim (sistem de conducere) pentru România? Să luăm un exemplu - Tehnocraţi sau oameni politici la conducere? Nu văd o diferenţă între ei - toţi sunt "inginerii naturii societăţii, ca un sistem de curgere". Ei vor crea structuri sociale din ce în ce mai bune atunci când ei (aceşti ingineri) sunt din ce în ce mai mulţi ... în limita unde toţi cetăţenii sunt ingineri, angajaţi în proiectarea canalelor care le uşurează curgerea în societate. Uşurarea curgerii (în timp) este ascensiunea, avansarea, ştiinţa, afluenţa, creşterea venitului naţional. Vedeţi? Aici este mâna legii constructale. Chiar dacă o societate are neşansa de a fi condusă momentan de puţini (o dictatură), viitorul aparţine structurilor care curg din ce în ce mai uşor. Iepurii scapă din ţarc, şi se multiplică. Politica şi ştiinţa. Ce ar trebui să împrumute prima de la a doua? Ambele sunt faţete ale proiectării naturale (constructale) a arhitecturii prin care curge umanitatea. În viaţa de zi cu zi, cum şi cât de des ne lovim de "numărul Bejan"? Sunt două numere Bejan, ambele propuse - surpriză: în mod independent - între 1985-88.

În termodinamică, "Be" este fracţia (imperfecţia de frecare de fluide) / (imperfecţia de transmisie a căldurii) = Be.  Ok, ce înseamnă imperfecţie? Este ideea legii a doua: totul ce curge de la sine, curge de la înalt la jos, nu de jos în sus. De exemplu. fluidul curge de la presiune înalta la presiune joasă; curentul de căldură curge de la fierbinte la rece; curentul electric de la tensiune înalta la tensiune joasă etc. Diferenţa dintre înalt şi jos este realitatea (c'est la vie) şi înseamnă că tot ce curge curge pentru că învinge (cucereşte) o rezistenţă. Dacă nu ar fi rezistente, curgerile ar fi perfecte, ideale. Cu rezistenţe, curgerile sunt imperfecte, în sens unic, precum apa pe Dunăre. Vorbind lejer, Be este precum rezitenţa la curgere a fluidului, împărţită la rezistenţa la curgere a curentului de căldură. Ambele curente plus multe alte curente sunt în mai orice curge în natură.

În mecanica fluidelor şi convecţie, Be este valoarea nedimensională a diferenţei de presiune care forţează un fluid să curgă printr-un spaţiu restrâns (ductă, crăpătură, cameră, coş de fum etc). Mai greu de explicat cu vorbe ! Este explicat în capitolul 3 al cărţii "Formă şi Structură, de la Inginerie la Natură" (Editura Academiei, Bucureşti, 2005). Natura curge în desene şi ritmuri   Desigur, teoria constructală este o ... teorie. Adică un principiu de fizică, obţinut prin generalizarea experienţei umane, care reflectă legităţile naturii, societăţii şi gândirii. Aşadar, o poţi citi şi lăsa deoparte.

Dar pare genial când un om vine la tine, te întreabă cât ai mâncat şi până unde vrei să ajungi, şi îţi spune care este viteza "naturală", potrivită cu care să te deplasezi. Şi îţi explică de ce Bolt aleargă mai bine decât tine cu formule, de ce o albină zboară mai repede decât o muscă de casă şi care este logica după care se formează o deltă.   

Şi că, în spatele tuturor acestor explicaţii stă un fapt atât de simplu: întreaga natură, de la râuri la plămâni, curge în desene şi ritmuri. Dacă doriţi să citiţi mai multe despre teorie, vă recomandăm următoarele link-uri: http://www.agir.ro/buletine/663.pdf

http://constructal.org/ http://rstb.royalsocietypublishing.org/content/365/1545/1335.abstract http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2009/dec/28/golden-ratio-us-academic/print http://www.ledevoir.com/culture/actualites-culturelles/281491/le-secret-de-la-beaute-demystifie http://www.guardian.co.uk/sport/2009/jul/17/bigger-faster-superhuman-athletes