Fondurile europene, reducerea evaziunii şi creşterea productivităţii vor ajuta economia să performeze pe termen lung, potrivit analiştilor şi reprezentanţilor FMI.

Avem pentru la anul de atins un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB. România are nevoie de un deficit cât mai mic pentru că, în contextul economic actual, al crizei datoriilor suverane, principala problemă va fi finanţarea acestuia, spune preşedintele Traian Băsescu. Reducerea deficitului la 1,9% ar însemna un efort imens, dacă stăm să ne gândim ce presupune în acest an atingerea unei ţinte de două ori mai mare, de 4,4% din PIB. A fost nevoie de doi ani de tăieri de salarii, creşteri de taxe, disponibilizări. Problema realizării deficitelor bugetare rămâne deschisă pe termen lung şi se va pune, în special, după ce ieşim din acordul pe care îl derulăm, în prezent, cu Fondul Monetar şi Uniunea Europeană. Actualul acord ne pune la dispoziţie 5 miliarde de euro şi este şi o garanţie în ochii investitorilor în privinţa "derapajelor" de ordin economic. Să folosim banii? În 2013, România va ieşi din actualul acord cu Fondul, de ordin preventiv. "În martie 2013 expiră acest acord care reprezintă ancora externă pentru România în această fază", a spus, ieri, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că avem nevoie de finanţare externă, dar şi de finanţare pe termen lung, care ar putea fi asigurată dacă am reuşi să îmbunătăţim gradul de absorbţie a fondurilor europene şi am implementa politici publice pentru stimularea economisirii. În opinia analiştilor chestionaţi de EVZ, contează foarte mult care este modul în care va fi atinsă ţinta de deficit bugetar, dacă acest lucru se va întâmpla. "Trebuie să vedem cum ajungem la acest deficit, cum se cheltuiesc sumele economisite. N-ar fi o soluţie bună ca banii din economii să se îndrepte spre salarii. Tot ce economisim trebuie să fie direcţionat spre crearea unui buffer financiar, la care să apelăm în cazul în care se înrăutăţeşte situaţia în zona euro sau spre investiţii", a spus economistul Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, dacă situaţia în zona euro se înrăutăţeşte, atunci cele 5 milarde de euro puse la dispoziţie de Fondul Monetar şi Uniunea Europeană sunt insuficiente pentru nevoia de finanţare a României. Creşterea performanţei economiei O pondere importantă în cheltuielile viitoare o vor reprezenta costurile actualelor împrumuturi. Prin urmare, ar trebui să încercăm de pe acum să ne finanţăm cât mai ieftin, spune analistul Ilie Şerbănescu. "Acordul de la FMI este de tip preventiv, ceea ce însemnă că nu accesăm banii. În consecinţă, ajungem să ne îm prumutăm de la bănci de trei ori mai scump. Unii politicieni se laudă cu chestia asta, însă plătim de trei ori mai mult pentru aceste credite", spune analistul economic. Colectarea ar trebui îmbunătăţită. Însă, oricât de bună ar fi colectarea, dacă economia nu performează, deficitul bugetar nu are cum să atingă ţintele propuse, din cauza veniturilor insuficiente. O analiză făcută de Ionuţ Dumitru asupra surselor care au generat creşterea economică de 1,6% din semestrul întâi al anului în curs demonstrează că avem încă o economie foarte vulnerabilă. Cea mai mare contribuţie la majorarea PIB în primul semestru a avut-o creşterea stocurilor, ceea ce înseamnă că firmele se confruntă cu o cerere redusă. Exporturile nete au contribuit la rândul lor cu 0,4%, în timp ce investiţiile directe, consumul public şi cel privat, au avut o contribuţie negativă. Totodată, un raport recent arăta că România are unul din cele mai scăzute nivele de competitivitate din UE. "Un rol cheie îl joacă competitivitatea. Avem nevoie de muncă performantă la orice nivel. Trebuie să aducem un plus de valoare în ceea ce facem. Trebuie să inovăm mai mult, să avem mai multă inovare şi cercetare în munca noastră şi pentru acest lucru este importantă implicarea fiecărui individ", a arătat Mihai Tănăsescu. (A contribuit Gabriela Ţinteanu) "Avem nevoie de muncă performantă la orice nivel. Trebuie să aducem un plus de valoare în ceea ce facem." MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI FISCALITATE Taxele nu sunt mari, ci dezechilibrate O sursă de finanţare post acorduri FMI şi CE ar putea fi dată de îmbunătăţirea colectării banilor publici, cu atât mai mult cu cât, taxele şi impozitele din România "au un nivel relativ mic, dar sunt dezechilibrate", a mai spus Ionuţ Dumitru de la Consiliul Fiscal. Totodată, este nevoie de reducerea evaziunii. "Până nu schimbăm un tip de atitudine vizavi de contribuabilul care îşi plăteşte taxele, probabil că avem o mare problemă în a-i încuraja pe cei care fac acest lucru", a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Administraţia fiscală ar trebui să încurajeze mediul de afaceri. "Mesajul meu către ei este: Schimbaţi-vă atitudinea! Îndrumaţi businessul din România, nu-l distrugeţi", a declarat Tănăsescu. Acesta a afirmat că Rămânia are nevoie de schimbarea acestei atitudini, care este foarte dăunătoare pentru dezvoltarea mediului de afaceri. "Vreau să vă spun că modul de cheltuire a banului public din bugetul de stat reprezintă una dintre principalele priorităţi ale administraţiei centrale. Administraţia fiscală nu are rol de îndrumător în România, ci de japcă, adică de a controla, de a da o amendă. Acest tip de atitudine este total dăunător", a mai spus reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. Citiţi şi:

• Premierul Boc: "Pregătim un buget de vreme rea". Jeffrey Franks, FMI: "Actualul context economic este unul de furtună"