Draconidele 2011, la noapte. Ghid de observare a unui spectacol ceresc
- Dan Arsenie
- 8 octombrie 2011, 22:26
Noaptea de 8 spre 9 octombrie permite cea mai bună observare a "ploii de stele" a Draconidelor. Am pus ploaie de stele între ghilimele deoarece nu vorbim despre stele căzătoare, ci de un curent de meteori.
De fapt, noi vedem bucăţi mici ale unui corp ceresc, care intră în atmosfera Pământului cu viteze mari. Meteorii de la Draconide sunt resturi ale cometei 21 P Giacobini-Zinner, iar aceştia ne apar în faţa ochilor anual, atunci când Pământul trece prin acelaşi loc prin care a trecut cometa între 1900 şi 1907.
Anul acesta, Draconidele pot fi mai spectaculoase decât de obicei. În sensul că putem observa mai multe stele căzătoare. "În septembrie, la Sibiu, a avut loc o Conferinţă Internaţională de Meteori. S-a anunţat că [la Draconidele din 2011] va fi o stea căzătoare pe minut", spune Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti. Este o predicţie, un mic pariu al oamenilor de ştiinţă. Predicţie: vom vedea 20 de meteori pe oră
Această densitate foarte mare (60 de stele căzătoare pe oră, din care noi vom putea vede, se pare, vreo 20) este datorată faptului că, în 2011, Pământul trece printr-o zonă foarte densă de resturi lăsate de cometă. Prin aceeaşi parte a traiectoriei cometei a trecut Terra şi în 1933 şi 1946, când au fost constatate adevărate furtuni de meteori de Draconide. Pentru a înţelege diferenţa, putem compara densitatea care se anunţă pentru anul acesta cu cea de anul trecut: în timp ce acum vorbim de zeci de meteori pe oră, anul trecut îi puteam număra pe degetele de la o singură mână.
"În mod normal, Draconidele au o activitate de vreo 5-6 stele căzătoare pe oră", spune şi Şonka.
O veste mai puţin bună este că noaptea de 8 spre 9 octombrie este una cu Lună plină, iar Draconidele au nevoie de un cer cât mai întunecat pentru a produce spectacolul lor maxim. Practic, lumina puternică a lunii ne va ascunde câţiva dintre meteori.
Cum observi Draconidele Cel mai bun interval este 10 seara - 2 dimineaţa (noaptea dintre 8 şi 9 octombrie). Dacă vreţi să vedeţi Draconidele în condiţii foarte bune, trebuie să mergeţi în afara oraşelor. Altfel, pe lângă influenţa Lunii pline, veţi avea lumină "rea" şi din oraş. Desigur, bolta trebuie să nu fie acoperită de nori.
Vă puteţi uita cu ochiul liber, indicaţia fiind să priviţi în partea opusă Lunii. Toată lumea speră la zeci de meteori, la o adevărată furtună, dar cu siguranţă veţi putea observa 2-3 "stele căzătoare" pe oră.
De ce Draconide?
Curentul de meteori poartă numele de Draconide pentru că meteorii par a veni din constelaţia Draco (în apropiere de steaua Vega).
Ce urmează după Draconide
Sunt alte câteva "ploi de stele" anul acesta. Prima dintre ele este cea de Orionide (21 octombrie). Le puteţi vedea pe toate mai jos Octombrie - Orionide:
Meteorii provin de la cometa 1P/Halley. În noaptea de 21 spre 22 octombrie, pot fi observaţi circa 20 de meteori într-o oră. E un spectacol interesant deoarece aceşti meteori lasă dâre luminoase galbene, dar şi verzi. Şi viteza lor este impresionantă: circa 67 de kilometri pe secunde. Datorită acestei viteze, putem vedea uneori mingi de foc pe cer. FOTO: nasa.gov
Noiembrie - Leonide:
Leonidele înregistrează un maximum de activitate la fiecare 33 de ani. Ultimul moment de acest fel s-a înregistrat în 2001, când circa 100 de meteori au putut fi observaţi într-o singură oră. În 2011, vom putea vede circa 20 de meteori într-o oră, dacă privim cerul în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Evenimentul are loc anual în luna noiembrie, deoarece în această lună planeta noastră trece prin zona prin care a trecut şi cometa 55P/Tempel-Tuttle. Aceasta a lăsat pe orbită cantităţi mari de praf, iar unele particule intră cu mare viteză în atmosfera Pământului când acesta trece prin locul unde se află ele. FOTO: nasa.gov
Decembrie - Geminide:
Activitatea cea mai intensă se înregistrează în noaptea de 13 spre 14 august, când câteva zeci de meteori pot fi observaţi în fiecare oră. Meteorii provin de la cometa 3.200 Phaeton şi au diverse culori. 65% dintre ei sunt albi, 26% - galbeni, iar restul de 9% sunt albaştri, roşii sau verzi. FOTO: Mila Zinkova, Wikipedia Commons