Fotograful pasionat de astronomie Cătălin Păduraru a surprins un moment istoric pentru Agenţia Spaţială Nord-Americană: ultima misiune a navetei Atlantis şi ultima conectare a ei la Staţia Spaţială Internaţională.

O imagine a românului Cătălin Păduraru a apărut pe pagina de Facebook a unui observator NASA. Un angajat al Agenţiei l-a contactat pe email, pentru a-i mulţumi că a imortalizat un moment istoric pentru americani: ultima vizită în spaţiu a navetei spaţiale Atlantis şi ultima conectare la Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Cei de la NASA au remarcat imaginea pe site-ul Space Weather, foarte popular printre iubitorii de astronomie, atât specialişti, cât şi amatori. Realizată la 11 iulie 2011, fotografia prezintă Staţia Spaţială şi naveta Atlantis conectată la ea. Însă o altă imagine, realizată trei zile mai târziu, prezintă mult mai clar ansamblul ISS-Atlantis. EVZ îţi prezintă ambele fotografii şi povestea realizării lor, spusă chiar de Cătălin Păduraru.

Cătălin s-a remarcat prin mai multe fotografii (dintre care una superbă la Perseide, în 2008), dar mai ales prin cea realizată cu ocazia eclipsei parţiale de Soare din 4 ianuarie 2011, când a prins silueta unui avion pe conturul Soarelui. Dacă atunci talentul său a fost dublat de foarte mult noroc, după cum el recunoştea într-un scurt interviu pentru evz.ro, fotografierea navetei Atlantis şi a ISS a fost un eveniment premeditat şi atent abordat. Imaginea 1: 11 iulie la Sălcioara. În stânga jos se poate observa Staţia Spaţială Internaţională şi naveta Atlantis. Restul de puncte de pe suprafaţa Soarelui sunt pete solare. CLICK PE IMAGINE PENTRU A O MĂRI

Sursa: astrosnake.com O jumătate de secundă - Dacă nu eşti atent, ai pierdut tot

Jumătate de secundă. Doar atât timp avea la dispoziţie Cătălin pentru a prinde conturul ISS pe fundalul solar. Folosind un program, Cătălin a identificat acea jumătate de secundă în care ar trebui să apese pe butonul aparatului de fotografiat.

A găsit şi un loc perfect pentru a surprinde ineditul eveniment. Calculele arătau că locul căutat de el era un câmp agricol din satul Sălcioara (judeţul Călăraşi). Aşa că, împreună cu un prieten, Cătălin a suit în maşină cu vreo trei ore înainte de eveniment. O oră a făcut pe drum, din Bucureşti. "Mă uitasem pe Google Maps şi văzusem că sunt nişte drumuri de exploatare agricolă. A fost bine că am ajuns mai devreme, deoarece unul era arat, nu mai era drum, şi am ocolit un pic să ajungem în locul dorit".

În mijlocul câmpului agricol, cei doi nu aveau sape sau prăşitori. De fapt, nu aveau treabă cu pământul de sub tălpi, ci cu cerul de deasupra. Pentru a "ara văzduhul", Cătălin şi-a luat o oră pentru a-şi poziţiona şi seta uneltele sale: un aparat foto Canon 50D ("este un aparat bun, potrivit pentru ce am eu nevoie"), un telescop ("aici, nu pot să spun că e excelent, e dintre cele ieftine, cu performanţe un pic sub medie"), un adaptor care lega cele două şi un trepied.

Click - 24 de poze şi zâmbetul mulţumit

"Am avut noroc să fie şi o atmosferă calmă. Ştii, vara, când ţi se pare că fierbe la suprafaţa solului (în zilele arşiţă). Nu ţi-ai dori să ai parte de aşa ceva". Însă a fost singura mână de ajutor a naturii. Cu două secunde înainte de punctul culminant (acea jumătate de secundă de trecere), aparatul lui Cătălin a început să declanşeze în rafală. Seria de imagini s-a oprit după patru secunde. Cum aparatul a tras vreo şase cadre pe secundă, au rezultat trei imagini din jumătatea de secundă de trecere.

După ce a văzut că a prins cu adevărat ceea ce îşi dorea, Cătălin a revenit acasă şi a postat imaginea pe site-ul Space Weather. Timp de două zile, imaginea a rămas pe prima pagină, fiind apreciată pentru claritatea cu care se observă Staţia Spaţială Internaţională. E totuşi un obiect aflat la vreo 300 şi ceva de kilometri de planeta noastră. Ca şi cum ai încerca să fotografiezi din Bucureşti un avion care zboară pe deasupra Bacăului. "Fabulos. Şi iubesc România"

Ieri, la vreo 72 de ore după realizarea fotografiei, cadrul cel mai reuşit dintre cele suprinse la Sălcioara a atras atenţia celor de la NASA. NASA Solar Dynamics Observatory (Little SDO) a ales să posteze imaginea lui Cătălin pe peretele paginii de Facebook, iar reacţiile vizitatorilor sunt grăitoare.

"Uluitor, am rămas fără cuvinte", "Wow, istorie", "Superbă fotografie", au comentat utilizatori români şi străini. O pasionată de astronomie, mai entuziastă, a scris chiar "Fabulous. And I love Romania". Chiar şi o angajată a observatorului NASA de care vorbeam, Camilla, a intrat în hora discuţiilor: "Cătălin - huge thanks to you. We here at SDO love this picture" (Cătălin- îţi mulţumim din suflet. Noi, cei de la SDO, apreciem foarte mult această fotografie). Imaginea 2: 14 iulie la Curcani. Staţia şi naveta se văd mult mai clar, după cum se vede şi în imaginea detaliată din dreapta sus, în care sunt enumerate componentele ansamblului ISS-Atlantis. CLICK PE IMAGINE PENTRU A O MĂRI Sursa: astrosnake.com A doua fotografie - mai clară

Ceea ce NASA nu ştia este că, între timp, Cătălin mai reuşise o ispravă. O altă imagine a Staţiei Spaţiale şi a navetei conectate, dar mai clară. De fapt, este o suprapunere de patru imagini, atâtea câte a putut trage în cele 0,7 secunde in care ISS s-a ivit din nou pe fundalul solar. De această dată, a surprins imaginile de lângă o pădure din satul Curcani (vecin cu Sălcioara, în Călăraşi).

O privire atentă la cele două fotografii arată că imaginile din Curcani, realizate la 14 iulie, sunt mult mai clare. Silueta navetei Atlantis se distinge mult mai bine, ca şi panourile solare care alimentează ISS. Un ceas special Poate cei mai curioşi dintre voi se întreabă cum de ştie Cătălin când vine acea jumătate de secundă de glorie. Ei bine, îl ajută un ceas special. "El e sincronizat la un ceas din Germania. De acolo se emite un semnal, iar informaţia primită prin unde radio îi permite ceasului să se regleze automat şi să arăte mereu ora exactă". Şi secunda exactă. Şi jumătatea de secundă exact, desigur.

CĂTĂLIN PĂDURARU Restanţă la un vis: "Aştept să mă bucur pe deplin de o eclipsă totală de Soare"

Pasiunea pentru astronomie a lui Cătălin Păduraru (26 de ani) a început în anii de liceu. "În 2002, am fost într-o tabără de astronomie, la invitaţia unei profesoare. Atunci am fost fermecat de acest domeniu", spune el.

După liceu, a urmat facultatea de fizică, de la Măgurele. Apoi doi ani de studii în Spania, între 2006 şi 2008, şi o nesperată vizită la un observator astronomic din sudul Franţei. "În 2002, când m-am apucat de astronomie, nici nu visam că voi ajunge să vizitez Pic du Midi". Este un observator fabulos, instalat printre zăpezile permanente din Pirinei, la o altitudine de 2.800 de metri. Locul este celebru deoarece de aici s-au luat imaginile care au ajutat la întocmirea primei hărţi detaliate a Lunii, folosită cu ocazia primei expediţii umane pe Lună (misiunea Apollo 11, iulie 1969). Cătălin a revenit însă în România, a terminat facultatea de fizică, a făcut un master şi a ales să lucreze la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), la departamentul de fizică teoretică.

A ales să nu rămână în Spania, deşi în străinătate ar fi putut transforma  pasiunea pentru astronomie într-o carieră plătită decent. În România, cariera de astronom nu îţi oferă nici satisfacţii materiale, nici profesionale, în lipsa unui observator decent şi a unui telescop performant. Însă el doreşte ca "astronomia să fie un hobby, să fac numai ce îmi place în acest domeniu", iar viaţa în străinătate nu reprezintă o miză. "Da, aş câştiga mai bine, dar în cei doi ani petrecuţi acolo mi-am dat seama cât de mult îţi lipsesc prietenii, rudele de aici. Ar trebui să sacrific o viaţă socială pentru nişte bani. Nu vreau să fac asta", e justificare lui simplă.

Aici, e fizician bugetar şi fotograf. Pasiunea pentru astronomie l-a condus însă prin lume. Chiar şi spre un alt vis, insula spaniolă La Palma (arhipelagul Canare), unde se află un imens observator astronomic. Astronomul român Ovidiu Văduvescu, care lucrează acolo şi pe care Cătălin îl ştia din taberele de astronomie, i-a prezentat ce înseamnă viaţa la un mare observator.

Cătălin s-a orientat spre astrofotografie. Este un adevărat vânător de eclipse. În 2009 a fost în China, pentru a prinde o eclipsă totală de soare. Nu a avut noroc, norii i-au ascuns tocmai faza de totalitate. Nu e însă descurajat, va merge în Australia în 2012, pentru o nouă totală de Soare.

"În 1999, când a fost eclipsă totală de Soare în România, am văzut-o, dar nu ştiam să mă bucur de ea ca acum. Abia aştept să fotografiez, să observ cum ştiu acum un astfel de eveniment", spune el.

Fotografiile sale astronomice sunt postate pe site-ul său, www.astrosnake.com.