Dacă bei doar de Paşte şi de Crăciun, poţi să ieşi la o bere chiar dacă iei antibiotice. Dacă eşti beţiv, mai bine alegi o sinucidere mai uşoară.

"Hai la o bere!", "Nu merg, iau antibiotice!" Sună familiar, nu-i aşa? Aproape toţi cei care au primit de le medic o reţetă care conţinea şi antibiotice au primit şi recomandarea verbală de a se abţine de la consumul de băuturi alcoolice pe durata tratamentului.

Dacă întrebi pe oricine "de ce?", răspunsul vine invariabil: "Nu se mai asimilează antibioticul" sau "se întârzie metabolizarea". Este cu adevărat alcoolul, fie că e vorba despre bere, vin sau tărie, un inamic al antibioticelor? Face rău consumul spirtoaselor în combinaţie cu antibioticele? Cât este mit şi cât adevăr? Răspunsul medicului Sorin Paveliu, doctor în farmacologie şi conferenţiar universitar la această disciplină, e dezarmant: "N-are nicio legătură una cu alta!". Cu câteva rezerve.

"Cu excepţia reacţiilor neplăcute, efectele rămân aceleaşi!"

"Afirmaţia că medicul recomandă să nu se asocieze alcoolul cu antibioticul e un mit!", exclamă doctorul Sorin Paveliu: "E prezumţie de genul: «Mi s-a spus mie odată» sau «am auzit că...»!".

"Există însă justificări pentru existenţa unor astfel de recomadări. Într-adevăr, una dintre ele este faptul că e bine să nu bei! Medicul nu face decât să recomande un comportament sănătos. Un alt argument ar fi că, atunci când eşti bolnav, e bine să-ţi vezi de boala ta, nu să te ţii de chefuri...", râde medicul care ţine să spună că fundamentul ştiinţific există, dar e specific pentru fiecare medicament.

"Sunt câteva antibiotice care, administrate cu alcool, pot produce reacţii adverse. De exemplu, «Disulfiramului», care le e dat alcoolicilor în curs de dezalcoolizare produce reacţii adverse extrem de neplăcute în combinaţie cu alcool: greaţă, vărsături, dureri de cap sau scăderea tensiunii arteriale. Efectele neplăcute sunt cauzate de inhibarea unei enzime implicate în metabolizarea alcoolului, cu acumularea unor metaboliţi toxici. Acelaşi mecanism, se pare, ar fi implicat şi în cazul interacţiunii dintre unele antibiotice şi alcool, cum ar fi: cefalosporinele, metronidazol, biseptol, furazolidon etc. Cu excepţia reacţiilor adverse neplăcute, efectele antibioticului rămân aceleaşi", spune expertul în farmacologie.

Beţivanii sunt în pericol

Cu toate acestea, părerea unanimă a medicilor este că alcoolul poate avea efecte asupra organismului şi influenţează acţiunea oricărui medicament!

"Este vorba despre influenţa pe care o are asupra ficatului şi rinichilor. Astfel, medicamentele care îşi termină efectul în urma transformării la nivel hepatic pot să determine efecte crescute faţă de normal. Această situaţie e des întâlnită la alcoolicii cronici, care au deja afecţiuni ale ficatului şi nu se aplică persoanelor care consumă doar în mod ocazional alcool", explică doctorul Sorin Paveliu. Cu alte cuvinte, cei expuşi la complicaţii în urma combinaţiei alcool-antibiotic sunt beţivii, oamenii cu o viaţă normală nefiind în pericol.

Folclor medical: tetraciclina şi iaurtul

Mituri şi legende legate de asimilarea unor medicamente cu diverse mâncăruri sau băuturi, alcoolice sau nonalcoolice, au existat dintodeauna.

"În urmă cu 40 de ani, fiecare administrare de tetraciclină - antibiotic la modă pe acea vreme - era însoţită de recomandarea medicului de se consuma împreună cu iaurt. Chipurile, pentru că astfel se remedia flora intestinală distrusă de antibiotic! Zece ani mai târziu s-a constatat că, în cazul particular al tetraciclinei, consumarea iaurtului avea ca efect inactivarea totală a medicamentului! Recomandarea era lipsită de orice fundament ştiinţific...", recunoaşte farmacologul Sorin Paveliu.

În război cu antidepresivele

Recomandarea de a nu consuma alcool este pe deplin justificată în cazul administrării anumitor medicamente cum ar fi unele antidiabetice orale, care pot provoca hipoglicemie, al unor anticoagulante (risc de sângerare), antidepresive, somnifere sau antipsihotice.

Sorin Paveliu e tranşant: "Efectele deprimante asupra sistemului nervos central sunt crescute de administrarea alcoolului!". Adică, dacă eşti în depresie şi iei medicamente prescrise de psihiatru, combinaţia acestora cu alcoolul nu numai că nu-ţi va atenua boala, ci, dimpotrivă, o va amplifica. Efectele, o spune orice medic, sunt devastatoare.

Alcoolicii trebuie să-i spună medicului cât obişnuiesc să bea

Deşi nu contestă afirmaţiile farmacologului, dr. Florin Ene, şeful Secţiei XVII - dezalcoolizare, de la Spitalul "Al. Obregia", din Capitală, se pronunţă ferm împotriva asocierii antibioticelor cu alcoolul: "Când se pune problema ca un om să ia antibiotice e limpede că are o boală virală, infecţioasă sau micotică. Organismul e slăbit, şi rezistenţa la infecţii e scăzută. Alcoolul, mai ales la consumul pe termen lung şi în cantităţi mari, scade capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii. Ăsta e momentul când omul ajunge la medic unde, printre altele, i se prescriu şi antibiotice. Acest lucru duce la recomandarea de a nu consuma alcool în timpul tratamentului.

În unele situaţii, interacţiunea alcoolului cu antibioticul are efecte adverse, cum ar fi reacţiile digestive, până la reacţii toxice hepatice. Cei care consumă zilnic alcool trebuie să-i spună medicului acest lucru ca să aibă un tratament specific care să nu-i ducă în sevraj".