Populaţia din Muntenegru votează, azi, în alegerile legislative anticipate, convocate de coaliţia la putere, care doreşte obţinerea unui nou mandat de patru ani, pentru a continua negocierile de aderare la UE, începute în luna iunie. Şi în Lituania, se desfăşoară azi alegeri legislative, care ar putea înlătura coaliţia conservatoare aflată la putere de patru ani, în favoarea opoziţiei de stânga.

Partidul Democratic Socialist (DPS), al veteranului scenei politice muntenegrene Milo Djukanovici, singurul lider din Balcani al cărui partid a câştigat toate scrutinele de la începerea dezmembrării fostei Iugoslavii în anii 90, se îndreaptă spre o nouă victorie electorală, potrivit sondajelor. DPS, care domină coaliţia de centru stânga, la putere, a optat pentru un scrutin organizat cu şase luni înainte de încheierea mandatului Parlamentului, de 81 de locuri, pentru a obţine "un mandat deplin ce permite organizarea de discuţii importante" cu oficialii de la Bruxelles.

În raportul său anual, Comisia Europeană a notat că Muntenegru - o ţară adriatică cu populaţie de 680.000 de locuitori, care şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2006 - trebuie "să facă mai multe eforturi în domeniile statului de drept şi al luptei împotriva crimei organizate şi a corupţiei", potrivit Agerpres.

"Mizele sunt foarte importante. La şase ani de la independenţă, statul nostru este încă fragil şi trebuie să-l întărim", a declarat în cursul campaniei electorale Djukanovici, care a fost de cinci ori premier, dar şi preşedinte al ţării. Salariul mediu - 480 de euro Opoziţia - reunită într-o coaliţie numită Frontul Democratic de către un fost ministru de externe, Miodrag Lekici - a făcut răspunzătoare autorităţile de situaţia economică dificilă a ţării, unde şomajul afectează 20% din populaţie, şi a denunţat corupţia care afectează administraţia şi pentru care Djukanovici este, de asemenea, acuzat. Nici opoziţia şi nici puterea nu au oferit soluţii credibile pentru a redresa situaţia economică din această ţară în care salariul mediu de 480 de euro permite cu greu întreţinerea lunară a unei familii, apreciază analiştii.

"Muntenegru are o problemă cu o clasă politică incapabilă să propună ceva nou. Puterea pune accentul în mod constant pe crearea şi modernizarea statului, dar aceasta va fi fără îndoială suficient pentru o nouă victorie electorală", a menţionat analistul politic Rade Bojovici. Potrivit sondajelor, coaliţia lui Djukanovic se va clasa pe primul loc cu 47% din voturi, faţă de 40% pentru ansamblul partidelor de opoziţie.

Din şase foste republici din fosta Iugoslavie - Bosnia, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia - numai aceasta din urmă a aderat la UE, în 2004. Croaţia urmează să adere în iulie 2013. Creştere economică în Lituania

Birourile de votare s-au deschis azi, în jurul orei locale 07:00 (07.00, ora României) în Lituania, pentru alegeri legislative ce ar putea înlătura coaliţia conservatoare aflată la putere de patru ani, în favoarea opoziţiei de stânga.

În 2009, în plină criză mondială, economia lituaniană a înregistrat un declin de 14,8%. Măsurile de austeritate draconice introduse de guvernul premierului Andrius Kubilius i-au permis, însă, Lituaniei să-şi reia creşterea în 2010. Potrivit previziunilor Ministerului de Finanţe, PIB-ul urmează să crească cu 2,5% în 2012, în timp ce şomajul a scăzut de la începutul acestui an. Cu toate acestea, formaţiunea sa conservatoare, care dispune de 43 din cele 141 din legislativ, este creditată cu doar 12% din intenţiile de vot, conform unui sondaj realizat recent de Institutul Vilmorus.

Partidul Social-Democrat al rivalului său Algirdas Butkevicius, fost ministru al finanţelor şi transporturilor, poate conta pe 23% din voturi. Partidul populist al Muncii, condus de Viktor Uspaskich, eurodeputat şi om de afaceri controversat de origine rusă, este creditat cu 21% din voturi. Cei doi ar putea forma împreună o nouă coaliţie guvernamentală, conform AFP, citată de Agerpres.

Stânga promite, printre altele, o creştere a salariului minim la 437 de euro, un impozit progresiv pe venit şi o nouă abordare în relaţiile cu Rusia, marcate, în prezent, de solicitările de despăgubire pentru cei 50 de ani de ocupaţie sovietică şi o acţiune în instanţă împotriva Gazprom care cere preţuri prea ridicate pentru gazele naturale furnizate Lituaniei.

Cetăţenii cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a desemna 141 de parlamentari din 1.927 de candidaţi - 70 de legiuitori sunt aleşi prin scrutin de listă proporţional, iar 71 într-un scrutin uninominal direct în două tururi.