TVA-ul de 24% la alimentele de bază pare să aibă zilele numărate după desemnarea lui Victor Ponta ca prim-ministru, existând deja mai multe teorii pentru reducerea acestuia. Deocamdată nu se știe nici la ce produse, nici cu cât, dar promisiuni există din toate direcțiile.
Victor Ponta a declarat că susține măsura reducerii TVA la produsele agricole, cu aplicabilitate cel mai târziu din 2013, pentru că astfel ar fi sprijiniți producătorii agricoli, iar pe termen lung ar crește încasările la buget. Ilie Sârbu a spus, la rândul său, că este de acord cu reducerea TVA la alimentele de bază, fără să precizeze despre ce alimente ar fi vorba. Ministrul desemnat al Agriculturii, Daniel Constantin, vrea la rândul său o reducere a TVA la 9% pentru produsele de panificație.
Dincolo de lipsa unor date concrete privind aria de aplicare a reducerii și nivelul cotei reduse de TVA, rămâne întrebarea: cât de utilă ar fi o asemenea măsură și dacă ar justifica efectele negative pe termen scurt asupra deficitului bugetar. Producătorii promit să scadă prețurile Pentru consumatori, măsura pare să aibă un avantaj imediat. Ca răspuns la promisiunile noilor guvernanți, o parte a reprezentanților patronatelor din domeniile ce ar putea fi vizate anunță că scăderea TVA se va reflecta rapid și în scăderea prețurilor. Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) estimează că în cel mult o lună prețurile din magazine ar putea fi scăzute proporțional cu diferența între TVA-ul actual și noua cotă. Mai mult, el se așteaptă și la o scădere semnificativă a evaziunii fiscale cu această ocazie.
Reprezentanții producătorilor și procesatorilor de carne au cerut încă de la începutul anului reducerea TVA la 10% în acest domeniu, invocând tot posibilitatea de reducere a evaziunii fiscale. Mai mult, Radu Timiș, patronul producătorului de mezeluri Cris Tim, era de părere la acel moment că prețurile ar putea fi reduse cu cel puțin 20% ca urmare a introducerii unei astfel de măsuri, ca efect al concurenței puternice de pe piață. Scăderea s-ar putea disipa în lanțul de producție De cealaltă parte, mai mulți analiști economici și-au exprimat deja rezervele legate de eficiența reducerii TVA pentru unele produse alimentare. Încă din 2010, Aurelian Dochia avertiza asupra faptului că, de cele mai multe ori, astfel de scăderi ale fiscalității sunt absorbite în lanțul de producție și nu mai ajung la consumatorul final decât într-o proporție foarte mică.
Modul în care se va face reducerea, dacă ea va avea loc în cele din urmă, va fi esențial. În primul rând, reducerea doar într-o etapă a lanțului de fabricație al produselor poate să nu aibă niciun efect asupra evaziunii fiscale, deoarece și aceasta se desfășoară tot în lanț. Ca un exemplu, reducerea TVA la pâine fără o reducere la grâu nu ar putea scădea evaziunea la pâine, din moment ce producătorii de grâu care au ales această cale până acum nu ar avea niciun stimulent să intre în legalitate. 5% din Opoziție, ceva mai mult de la Putere În al doilea rând, cadrul legal nu poate avea formulări evazive. În 2010, atunci când Parlamentul a aprobat din greșeală o lege pentru scăderea TVA la 5% la unele alimente, era aproape imposibil de înțeles din textul legii la ce produse se referă de fapt. Acest lucru nu va face decât să dea naștere unor conflicte între autoritățile statului și producători sau comercianți. Sau, mai rău, unor interpretări abuzive ale prevederilor legale.
În al treilea rând, cota redusă de TVA trebuie să fie stabilă în timp și să fie suficient de mică încât să aibă efecte sesizabile, atât pentru prețuri cât și pentru evaziune. Dacă, din băncile parlamentare ale Opoziției, aspiranții de acum la fotoliul de ministru au fost generoși, scăzând taxa la 5% cu implementare imediată, de la Putere par să se orienteze mai degrabă spre 9%, cu aplicare de anul viitor. Urmează să vedem care va fi varianta finală. Spania a redus TVA ca măsură socială Spania este un bun exemplu privind cota redusă de TVA la alimente. Acolo, cota de TVA pentru alimente este de doar 4%. Ea se aplică însă întregului lanț de producție, începând de la substanțele fertilizante folosite în agricultură și până la produsele procesate ce ajung la consumatorii finali. Măsura nu a fost introdusă însă ca un mod de a combate evaziunea sau de a crește economia, ci ca măsură socială, iar scăderea încasărilor bugetare a fost luată în calcul de la început și asumată de stat.
Contradicția este între necesitatea unei cote de TVA suficient de mică încât să aibă efecte semnificative și necesitatea de a păstra o stabilitate a veniturilor bugetare. Sute de milioane de euro în minus la buget De exemplu, piața de panificație era estimată anul trecut la un miliard de euro, generând în aceste condiții un TVA de circa 240 de milioane de euro colectat la buget. Scăderea cotei de TVA la 9% ar însemna un minus de 150 de miliarde de euro doar pe acest segment. Luând în calcul și celelalte alimente de bază, minusul ar urca spre 500 de milioane de euro, iar pentru a acoperi o gamă suficient de largă de produse, ar putea depăși un miliard de euro.
Își poate permite România în momentul de față o asemenea scădere a veniturilor bugetare fără a fi sigură că va fi acoperită prin reducerea evaziunii fiscale? Este un răspuns pe care va trebui să îl găsească guvernul condus de Victor Ponta, dar care ne va influența pe toți în egală măsură.
Recomandările noastre
