Zona Probota-Trifeşti, la graniţa Iaşiului cu Botoşaniul, este în statistici cel mai sărac punct din toată Uniunea Europeană. Dar chiar aici, trei anonimi iluştri au obţinut în 10 ani profituri de milioane de euro din munca pământului. Este cea mai bună lecţie pentru milioane de români care caută o soluţie pentru a o lua de la capăt.

Despre Probota puteţi învăţa de pe Wikipedia că este în epicentrul celei mai sărace regiuni din Uniunea Europeană: Regiunea Nord-Est, România. Iar Valea Prutului, la graniţa Iaşiului cu Botoşaniul, e, statistic, cea mai săracă zonă a celei mai să­race regiuni, e cel mai negru punct de pe fundul ceaunului.

Stereotipurile spun că aici oamenii sunt leneşi şi beţivi, dar ce se ştie sigur este că pe acest pământ sărăturos cu greu creşte ceva. Ce nu ştie însă nimeni este că tot aici s-au clădit averi de zeci de milioane de euro, de parcă cineva ar fi găsit petrol. Răspunsul e altul şi e banal: agricultura. Pe Nicolae Burcuş, Vasile Lungu şi Aurel Placinschi nu-i cunoaşte nimeni, nici măcar în cel mai apropiat oraş nu s-a auzit de vreunul. Dar ei sunt precum cei trei crai de la Răsărit care demonstrează că în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană se pot face averi de zeci de milioane. Cei trei au găsit în agricultură refugiul pe care îl caută milioane de români care nu ştiu unde şi cum să o ia de la început. Începutul: împletituri de răchită Traseul lor este liniar, fără nimic senzaţional, oricine putea începe atunci la fel şi o poate face şi-acum. Burcuş, era până la Revoluţie, tehnician silvic în Trifeşti, lângă Probota. Abia în ’95 s-a apucat de agricultură, cumpărând 10 ha de teren pe care a plantat răchită: "Împletiturile mergeau bine atunci şi am prins dragoste de pământ. M-a convins Vasile Lungu, care fusese agro­nom la IAS Broşteni, ne-am împrietenit iar acum suntem vecini şi ne ajutăm cât putem". Cel mai mare producător Pioneer din România

Fostul silvicultor a început să arendeze pământ de la oameni şi, încetul cu încetul, a adunat 2.500 ha. Lungu l-a învăţat la început şi aşa a devenit furnizor de sămânţă pentru concernele străine. "Sunt cel mai mare producător de boabe de porumb Pioneer din ţară. Plantez în fiecare an 900 ha doar pentru ei", explică Nicolae Burcuş. El n-are voie să ia nici măcar un bob din recoltă, iar standardele de calitate sunt drastice. "Dacă le îndeplinesc, ei preiau toată recolta şi nu mai am bătaie de cap cu desfacerea, ceea ce e un mare avantaj", explică el cârligul afacerii.

Burcuş şi Lungu lucrează, adunat, circa 6.000 de hectare de teren din zona Probota-Trifeşti, iar cei doi fermieri au încheiat un pact de neagresiune. "Dacă am nevoie de câţiva muncitori şi nu găsesc, ştiu că îmi trimite Vasile şi sunt oarecum liniştit. Nu ne furăm oamenii sau terenurile. Acum nu mai am unde să mă extind, ar însemna să fur de la Vasile Lungu sau de la celălalt vecin, Aurel Placinschi, or aşa ceva nu se face", explică Nicolae Burcuş.

Agronomul Vasile Lungu a arendat primele 150 ha în 2001. Acum a ajuns la 3.000 ha, produce pentru Monsanto şi Pioneer porumb, floarea soarelui, rapiţă, orz, grâu, aproape orice fel de sămânţă. Exportă şi cartofi, în Olanda, unui producător de chipsuri. Amândoi fermierii îşi datorează succesul irigării totale a pământului, an de an reinvestind profiturile în instalaţii. A plantat şi livadă pe 25 ha şi struguri de masă pe alte 15 ha, Lungu produce de altfel cam tot ce se cere de-ale gurii. După ce a prins rădăcini în ferma sa care se întinde dintr-o zare în alta a Trifeştiului, Lungu s-a băgat la un proiect de 5 milioane de lei, din care 2 milioane au fost bani europeni. Marele lor pariu: intră în piaţa de vinuri

A revitalizat o fermă vegetală şi a construit un depozit frigorific, ca să aibă unde-şi ţine marfa şi să iasă cu ea treptat pe piaţă, să ţină la preţ.

Cel mai ex­perimentat dintre ei este Aurel Placinschi, care are şi cel mai mult pământ în arendă - 4.700 ha. Veteranul are aceeaşi poveste, a început de la câteva hectare şi s-a întins încetul cu încetul: "Ne ajutăm toţi trei, ba chiar vom începe un proiect împreună". E marele lor pariu, câteva sute de hectare de viţă nobilă, vinuri roşii. Şi uite aşa, în polul sărăciei din România trei anonimi iluştri au construit un mic regat prosper, pornind de la mai nimic: pământul din jur şi şase mâini bătucite de muncă.

"Cum să nu ne înţelegem bine? Ne cunoaştem de mulţi ani şi nu avem nimic de împărţit. Dimpotrivă, ne susţinem când avem probleme.“ Aurel Placinschi, fermier

UN SUCCES DE MANUAL

Iau fonduri europene, trăgând toată zona după ei

Podgoria pe care vor să o înfiinţeze cei trei fermieri face parte dintr-un proiect amplu, care se întinde pe mulţi ani şi ar urma să transforme zona Probota -Trifeşti într-o importantă zonă viticolă. Până în acest moment a fost aprobată reconversia a peste 200 de hectare de teren, iar, dacă afacerea va merge, podgoria ar putea să ajungă până la 800 de hectare. Vasile Lungu va planta în acest an 125 de hectare cu viţă-de-vie, iar Nicolae Burcuş a primit autorizaţie pentru transformarea a 100 de hectare în podgorie.

"Vinul de Probota a fost, cândva, celebru. Nu intrăm în competiţie cu Cotnariul, pentru că ei au vinuri albe, iar noi vom produce Riesling, Sauvignon şi Cabernet Sauvignon", spune Burcuş. Înfiinţarea podgoriei este susţinută din fon­duri europene, prin intermediul APIA. Pentru reconversia fiecărui hectar se alocă circa 15.000 euro, în timp ce costurile totale pentru înfiinţarea unui hectar de vie ajung la 25.000 euro. "Sunt sigur că va avea succes, cine nu vrea să bea un vin adevărat?", afirmă Placinschi. Planul celor trei oameni de afaceri include şi construirea unei staţii pentru îmbuteliat vinul, tot din fonduri europene.

Podgoria de la Probota nu este singura acţiune comună a celor trei. Prin intermediul unui Grup de Acţiune Local (GAL) vor cumpăra utilaje agricole şi, în plus, îşi trimit angajaţii la aceleaşi cursuri de calificare organizate din fonduri europene.

"Ce s-a realizat în zona Trifeşti-Ţigănaşi-Probota e de manual, iar cei trei obţin producţii record chiar dacă nu-i ajută vremea, pentru că irigă suprafeţele. Am călătorit şi am văzut cum se lucrează în străinătate, iar Lungu depăşeşte multe ferme din Europa", concluzionează Vasile Vîntu, prorector Universităţii Agronomice din Iaşi.

3.000.000 de lei, profitul net pe 2010 al fermelor deţinute de Aurel Placincshi CONTRACT FABULOS

Burcuş obţine de la Pioneer 16 milioane lei anual

Valoarea contractului cu Pioneer este confidenţială, dar nivelul profitului poate fi măcar estimat după preţurile practicate pe piaţă. Astfel, o doză de sămânţă de porumb Pioneer variază între 340 lei şi 640 lei fără TVA, în funcţie de tipul de hibrid. O doză conţine 80.000 de boabe şi este suficientă pentru 1,35 hectare.

În acelaşi timp, se estimează că pentru un hectar de teren este necesară o cantitate de 20 de kilograme de sămânţă. Altfel spus, un sac de aproximativ 25 kg de Pioneer valorează, în funcţie de tipul de hibrid, circa 640 lei. De pe un hectar de teren, Burcuş recoltează 4 tone de sămânţă, adică 160 de doze. În cazul în care primeşte doar 100 lei pentru o doză, rezultă că un hectar produce 16.000 de lei anual. La 1.000 de hectare cultivate, un producător ar putea câştiga 16 milioane de lei, adică 3,7 milioane de euro. Firma Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea şi comercializarea seminţelor de porumb, fiind printre primii din lume care au arătat că soiurile hibrid pot duce la producţii mai mari. CHIAR ŞI FĂRĂ SUBVENŢIE

Cât de rentabilă este agricultura

Raportările oficiale pentru anul 2011, considerat un an agricol excepţional, au indicat la Iaşi o producţie medie la grâu de 4.000 kilograme/ha. Producţia ridicată a determinat scăderea preţului pe piaţă de la circa 1 leu la 55 de bani pe kilogram. Un calcul simplu arată că la o producţie de 4.000 kg/ha şi un preţ de 60 de bani pe kilogram, s-ar obţine, după valorificare, circa 2.400 lei/ha. În acelaşi timp, costurile pentru înfiinţarea unui hectar de grâu se cifrează sub 2.000 lei, iar în cazul în care este folosită tehnologie performantă, pot ajunge la 1.500 lei. Un fermier de top ajunge, la 1.000 ha cultivate, să obţină un profit de circa 200.000 euro. 2.300.000 de lei, profitul obţinut în 2010 de ferma agricolă a lui Vasile Lungu