Despre găinile slow vă povestim la urmă, ele ne plac, că sunt mai cărnoase, mai vânoase. Să vorbim doar puţin despre îmbuibaţi şi înfometaţi.
Am aflat că europenii, deci şi românii, aruncă la gunoi foarte multă mâncare. Asta ne spune o rezoluţie a Parlamentului European, prin care se trage un semnal de alarmă.
Cităm: "Potrivit institutiei europene, anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile".
Putem considera că s-a ajuns aici şi datorită Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, dar şi că risipa de hrană este o consecinţa a globalizării şi a existenţei unui lanţ alimentar ajuns în mâinile marilor furnizori de inputuri, prin lanţurile europene de distribuţie a alimentelor. Care chiar sunt lanţuri, iar noi nişte sclavi ai confortului alimentar.
Lanţul, mai scurt sau mai lung
Lanţul alimentar este o expresie a patriotismului gastronomic. Stă în puterea noastră să îl ţinem cât mai scurt. Cu cât este mai scurt, mai aproape sursa de hrană mai aproape, cu atât susţinem mai mult agricultura românească. La capătul lanţului alimentar, vă aflaţi dumneavoastră, când alegeţi să cumpăraţi hrană. Când luaţi usturoi din China, de cine vă legaţi dumneavostră? De fermierii români sau de cei chinezi? Când cumpăraţi roşii din Turcia, în buzunarul cui puneţi banii dumneavoastră, se întorc ei la fermierii români? De asemenea lanţul alimentar scurt înseamnă că distanţele sunt mai mici.
Pentru o bună parte din produse, drumul tot mai scurt înseamnă mai puţină poluare. Tot mai puţină poluare. Cu cât ajunge mai repede hrana la noi, cu atât este mai proaspătă, mai bună pentru organism. Pentru că este altceva să ai roşii de-ale noastre, de la "Coşul cu legume" al lui Andrei Barbu sau de la "Coşul verde" de la Timişoara, de la proiectul Mihaelei Veţan. Este adevărat că nu sunt roşii perfect rotunde şi strălucitoare, că durează mai puţin. Dar merită să le consumăm pentru faptul că sunt o alternativă la exponatele din muzeul figurilor de ceară, roşiile olandeze sau turceşti.
Ştire de ultimă oră, despre ouă şi găini
Iată că România a călcat şi pe ouă. Comisia Europeană a anunţat în 26 ianuarie că mai multe state membre, printre care şi România, chinuie găinile crescute industrial. De aceea susţinem noi că găinile de la ţărani sunt mai fericite. Dar ce spun bruxelezii ? Directiva 1999/74/CE prevede că, de la 1 ianuarie 2012, toate găinile ouătoare trebuie să fie ţinute în cuşti "îmbunătăţite", cu spaţii suplimentare pentru cuibare, locuri de scormonit şi stinghii, sau în sisteme alternative. Conform directivei, cuştile pot fi utilizate numai dacă fiecare găină dispune de o cuşcă de cel puţin 750 cm², de cuibar, aşternuturi de paie, stinghii şi dispozitive de scurtare a ghearelor, care să permită găinilor să-şi satisfacă nevoile biologice şi comportamentale.
În două luni România trebuie să răspundă acestei probleme. Şi mai are încă două luni să o rezolve. Spor la ouat, le urăm fericitelor înaripate! Concluzia - prea multă mâncare strică şi prea mult lanţ industrial este doar în folosul celor care marchează profitul. Unde sunt în ecuaţia asta, ţăranii români, agricultura tradiţională ?
Recomandările noastre
