Lista unităţilor sanitare care nu mai pot încheia contracte cu casele de asigurări a fost adoptată ieri de Guvern. Unele se transformă în cămine de bătrâni, altele ar trebui să devină centre de permanență. În cele mai multe cazuri, e neclar ce se va întâmpla.
Cele 67 de untăţi sanitare care se transformă în cămine de bătrâni conform Hotărârii de Guvern 345 numai sunt finanţate de CNAS începând de astăzi, ceea ce înseamnă că numai au contracte pentru furnizarea de servicii medicale. Ministrul sănătăţii Attila Cseke a declarat astăzi la Constanţa că salariaţii unităţilor respective, "vor fi plătiţi pe luna martie pentru că aveau contract cu Casa dar în luna aprilie salarizarea numai este asigurată de CNAS".
El a precizat că directorii spitalelor desfiinţate, "sunt incluşi ca şi personal medical în categoria salariaţilor supuşi aceloraşi măsuri".
Attila Cseke a ţinut să sublinieze că nu există personal disponibilizat, "personalul medical, TESA sau muncitorii vor fi luaţi de căminele de bătrani, prin hotărâri de consiliu local iar cei care nu vor dori, vor fi distribuiţi, în trei etape, în unităţile cu paturi din judeţ, în judeţele vecine sau în reţeaua sanitară naţională. Posturile vacante sunt postate de 10 zile pe site-ul minisierului sănătăţii. Luni sau marţi se încheie deja prima etapă. "Cât priveşte comasarea spitalelor "lista va fi reanalizată în cursul acestei luni şi va fi una finală pe care o vom publica". În altă ordine de idei, ministrul sănătăţii Attila Cseke constată "dezorganizarea spitalelor din România şi pentru asta este nevoie de măsuri radicale". În acest sens Ministerul sănătăţii pregăteşte pentru săptămâna viitoare, publicarea unui Ordin privind clasificarea spitalelor din ţară, în funcţie de care se va efectua finanţarea acestora începând din data de 1 iunie.
"Din momentul publicării Ordinului, spitalele au la dispoziţie 30 de zile pentru a ne transmite o fişă în baza căreia să evaluam toate spitalele şi să le clasificăm " a precizat Attila Cseke. În opinia lui, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţă este unitatea care se stituează în fruntea celor care se încadrează la categoria "Clasa I" lipsindu-i doar două secţii, infecţioase şi pneumologie , "însă autorităţile locale şi managerul spun că vor găsi soluţii pentru asta". Făcând o comparaţie cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, "Timişoara are 4 secţii lipsă, Cluj Napoca duce lipsă de 7 secţii,Târgu Mureş de 4 iar Iaşi-ul are 10 secţii lipsă din 18, ceea ce arată dezorganizarea spitalelor din ţară.
"Drept urmare, finanţarea spitalelor de la 1 iunie va avea în vedere şi calsificarea lor, "la o clasificare superioară vor avea finanţare mai bună aşa că atât Constanţa cât şi celelalte spitale regionale au tot interesul să se încadreze cât mai sus, dacă se poate, la clasa I".
Ministrul sănătăţii Attila Cseke şi subsecretarul de stat Raed Arafat au partcipat astăzi la Constanţa la inaugurarea celei mai mari Unităţi de Primire Urgenţe din România. Investiţia, începută în 2007, a costat 6 milioane lei din care un milion lei a fost contribuţia ministerului sănătăţii restul de sumă fiind asigurată de Consiliul Judeţean Constanţa.
Recomandările noastre
