Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
15 martie 1848 - anexarea ilegală a Transilvaniei de către Ungaria revoluționară. Românii au decis să se organizeze la Blaj.
În data de 15 martie 1848, la Budapesta a izbucnit Revoluția maghiară. În prezent, este Ziua Națională a Ungariei sau Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
15 martie 1848 - izbucnirea Revoluției maghiare
S-a citit o Proclamație („Fiatal Magyarország”- „Tânăra Ungarie”) conținând 12 puncte. Textul ei a fost tipărit la Tipografia Landerer & Heckenast. Cele 12 puncte au fost citite cu voce tare, în stradă, în toate orașele maghiare. De asemnenea, poezia radicală „Nemzeti dal” (Cântarea Națională) a poetului Petőfi Sándor. Mór Jókai a transcris cele douăsprezece puncte pe înțelesul poporului.
Proclamația din 15 martie 1848 de la Budapesta
Pe 15 martie 1848, s-a dat citire următoarei proclamații revoluționare:
„Ceea ce vrea națiunea maghiară.
Să fie pace, libertate și înțelegere!
1.Vrem libertatea presei și desființarea cenzurii. 2.Un guvern independent maghiar la Buda-Pesta. 3.Adunare națională anuală la Pesta. 4.Egalitate civilă și religioasă în fața legii. 5.O gardă națională maghiară. 6.Plată universală și echitabilă a impozitelor. 7.Desființarea iobăgiei. 8.Curți cu juri bazate pe reprezentativitate juridică egală. 9.Crearea unei bănci naționale a Ungariei. 10.Ca armata maghiară să fie un sprijin al națiunii, militarii să jure pe Constituție, ca soldații noștri să nu fie duși în străinătate și ca soldați străini să fie luați de pe teritoriul ungar. 11.Eliberarea prizonierilor politici. 12.Unirea (cu Transilvania). Egalitate, Libertate, Fraternitate!”
Dieta de la Pojon. Anexarea ilegală a Transilvaniei
În aceeași zi, 15 martie 1848, la Pojon (Bratislava), s-a întrunit o Dietă care materializa punctul 12 al Proclamației („Fiatal Magyarország”): „Unirea” (cu Transilvania n.a.).”
După 15 martie 1848, patrioții români Aron Pumnul și Avram Iancu au anunțat la Târgu Mureș că românii, neconsultați cu privire la ce s-a decis la Pojon se vor întâlni la Blaj, pe 18/30 aprilie 1848, pentru a pune la punct o mare adunare națională, care urma să fie organizată pe 3/15 mai 1848, la Blaj, unde să se adopte o proclamație.
Ce solicitau reprezentanții naționalității române majoritare din Transilvania!
Programul Revoluţiei Române a fost gândit 16 puncte și a fost intitulat „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”:
Punctul 1: Independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania. Alte puncte: desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor, libertăţi economice şi politice, învăţământ în limba română. Punctul 16: „până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în camera legislativă…”, era considerată nulă și neavenită orice măsură, acțiune politică legată de naționalitatea română, luată fără ca românii să fie consultați.
Începa astfel faza radicală a conflictului dintre revoluționarii români și maghiari, Românii au fost tentați, cum era normal, să încerce apropierea de Guvernul de la Viena care-i declarase rebeli pe revoluționarii maghiari.
