De ceva vreme, pe scena politică se întâmplă lucruri total ilogice. Decizii ciudate, evenimente stranii, foarte greu de explicat opiniei publice. De multe ori, am impresia că politicienii autohtoni organizează veritabile farse, în care victime sunt cetățenii. Stau în birourile lor somptuoase și plănuiesc următoarea capcană, în care românii să cadă și să fie, astfel, puși într-o postură umilitoare. Râd, apoi, copios văzând cum farsa și-a atins scopul, ca într-un show televizat în care comicii fac glume de prost gust.
Ce se întâmplă cu fostul ministru al Finanțelor, Darius Vâlcov, și Codul Fiscal plăsmuit de el este suprarealist. Asta ca să vorbim în termeni la modă de când DNA a descoperit cele peste 100 de tablouri ale acestuia, lucrări instimabile ale culturii universale, ținute în seif, sub pat, sau în spatele unor pereți de rigips, în frig și umezeală.
Scene suprarealiste cauzate de lipsa de cultură a celor care ne conduc. Noii generații de suspecți de corupție îi lipsesc erudiția și rafinamentul vechilor corupți. Dacă-l comparăm Darius Vâlcov cu Adrian Năstase realizăm cât de mult au involuat generațiile. Vechii corupți aveau gulerele albe, noii ciocoi au mizerie sub unghii. Pentru Vâlcov, tablourile lui Renoir, Picasso sau Grigorescu sunt doar banale unelte care să-l ajute să ascundă șpaga.
Și acum paradoxul: în timp ce românii află stupefiați, grație eforturilor DNA, de peștera cu comori a lui Vâlcov, suferă de pe urma unor decizii stupide ale fostului ministru. La ce mă refer? La noul Cod Fiscal, bineințeles, care se conturează a fi dezastruos.
În baza noilor reglementări fiscale, activitatea unor agenți economici, în special restaurante, este suspendată temporar pentru nereguli în contabilitate în cuantum de ...50 de lei. Au fost cazuri în care patronii au pățit-o și pentru sume mai mici de atât. Este doar una dintre aberațiile noului Cod Fiscal, pe care cetățenii o decontează. Vor apărea, probabil, și altele. Cu toate acestea, premierul Victor Ponta a ținut morțiș ca Darius Vâlcov să rămână în funcție până termină noua legislație fiscală. Ba chiar l-a lăudat pe Vâlcov pentru că a făcut o treaba ”bună”. Total fără sens, nu? Fie premierul habar n-avea ce conține noul Cod fiscal, fie manifestă sadism în relația cu contribuabilii? Oricum ar fi, e grav...
Paradoxal este și comportamentul politic al președintelui Klaus Iohannis. Fracturi de logică găsim și deciziile sale. Este de neînțeles de ce șeful statului a fost de acord ca Eugen Teodorovici să preia funcția de ministru de Finanțe de la Darius Vâlcov. Cum zice o vorbă din popor: ”Am scppat de dracu și am dat de ta-su!”
În primul rând, Eugen Teodorovici este unul dintre cei mai neperformanți miniștri ai Guvernului Ponta. Rata de absorbție a fosndurilor europene este, în continuare jenantă. Lucrurile ar fi mers bine-mersi și fără Teodorovici ministru. În al doilea rând, este unul dintre senatorii care au votat împotriva arestării colegului său de partid, Dan Șova. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu acest eveniment reprobabil, pe motiv că există un conflict între puterea legislativă și cea judecătorească. La doar câteva zile după ce Teodorovici a bruscat Justiția, Iohannis și-a dat acordul să fie noul ministru de Finanțe. Ilogic, nu? Când a fost sincer președintele? Atunci când a încercat să corecteze votul referitor la cererea de arestare a lui Șova, sau când l-a ”miruit” pe cel care a blocat arestarea sa?
Ar mai fi câteva neconoscute ale comportamentului președintelui. O întrebare ar fi: a sesizat Klaus Iohannis Curtea Constituțională pentru că nu a avut încotro? Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat înaintea sa Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și s-ar fi ajuns oricum la Curtea Constituțională. Poate președintele nu a vrut să se spună că nu a mișcat niciun deget. A fost Klaus Iohannis sincer în demersul său de a ajuta Justiția în războiul cu Parlamentul, sau ar fi preferat să evite o confruntare cu PSD? Așa se explică întârzierea cu care a sesizat CCR? Poate Traian Băsescu are dreptate. Poate există o înțelegere subterană de resuscitare a defunctei USL. Sau poate e vorba doar de inabilitatea lui Klaus Iohannis de a sesiza capcanele politice. Unele dintre ele întinse de PSD.
Este evident că Victor Ponta și social-democrații lucrează intens la decredibilizarea președintelui, iar președintele îi ajută prin lipsa sa de experiență. Când va scădea suficient de mult în sondaje, PSD îi va da, probabil, lovitura de grație. Să nu uităm că președintele poate fi demis cu votul a 30% dintre românii înscriși pe listele electorale. Ce garanție are Klaus Iohannis că, în 2016, pesediștii nu vor încerca să-l alunge de la Cotroceni pentru a încerca să cucerească Palatul Cotroceni, în paralel cu Parlamentul? De aceea, ieșirea președintelui din letargia politică ar fi de bun augur și pentru el, nu numai pentru România.
Recomandările noastre
