Fostul judecător Cristi Danileț a fost unul dintre cei care s-au implicat foarte mult în dicuțiile pe tema controversatei arhive a Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) după dezvăluirile făcute de EVZ, sub semnătura lui Dan Andronic. Fostul magistratul a declarat în mai multe rânduri că nu a intrat în arhivă decât în momentul în care a fost avizat de o decizie dar s-a încurcat, în interviurile pe care le-a lansat în spațiul public, în explicațiile pe care le-a dat. Evenimentul Zilei a comparat declarațiile fostului magistrat Cristi Dănileț cu cele făcute de alte persoane care au avut legături cu arhiva SIPA.

Astfel, am constatat mai multe inadvertențe în spusele  fostului judecător, dar și în notele informative pe care acesta, conform Telegramelor WIKILEAKS, le dădea ofițerilor de la Ambasada SUA de la București.  Mai mult, într-un interviu la RRA, organizat vineri, 26 mai, acesta a avut o intervenție în care s-a încurcat în explicațiile pe care a încercat să le emită. EVZ face o paralelă între spusele lui Cristi Dănileț și cele declarate de celealte persoane care au adus în discuție detalii despre modul în care a fost gestionată arhiva SIPA începând cu ianuarie 2005, moment în care a fost numită Monica Macovei la conducerea ministerului Justiției.

Prima minciună: ”Am intrat în arhivă în 2007”

La începutul interviului, realizat de moderatoarea Alexandra Andon, în cadrul emisiunii ”Probleme la zi”, de la RRA, Cristi Dănileț încearcă să acrediteze ideea că în anul 2006 nu a intrat în arhiva SIPA.  Mai mult, fostul magistrat susține că nu a avut acces la dosare din arhivă dar că a aflat ce scrie în documente. Acesta mai precizează, în cadrul discuției, că în 2005 avea certificate ORNIS. EVZ a făcut o solicitare, în baza legii 544/2001, pentru a afla dacă fostul magistrat a avut sau nu un astfel de document pentru a citi documente SSID. Ministerul Justieței nu a răspuns încă.

Preluare RRA: Realizator: Care a fost scopul pentru care aţi intrat dumneavoastră în această arhivă? Deci, a fost un ordin al ministrului, v-a desemnat pe dumneavoastră, cu ce scop şi ce a rezultat din activitatea dumneavoastră?

Cristi Danileţ: Închipuiţi-vă momentul lui iunie 2006, când se desfiinţează în totalitate DGPA-ul, fosta SIPA, se închide activitatea acesteia, sunt eliberaţi din funcţie cei 180 de angajaţi, ofiţeri şi subofiţeri SIPA, şi se depozitează toate documentele în cele două camere de care v-am vorbit. Primul lucru pe care l-a făcut ministrul era să stabilească ce anume avem în acele camere, întrucât nu erau predate registre, opisuri, indexări ş.a.m.d. Nu ştiam ce documente s-au strâns în acea cameră. Prin urmare, ministrul desemnează – este adevărat, de-abia în ianuarie 2007 – doi oameni, pe mine şi un coleg procuror, pentru a merge în arhivă şi a face o evaluare a acesteia: ce tip de documente avem, de ce natură sunt ele, cine ar trebui să le inventarieze, cam în cât timp. Vă daţi seama, în momentul în care, eu personal niciodată nu am avut de-a face cu o structură a serviciilor de informaţii până acum şi, în momentul în care am desigilat uşa şi am intrat în fiecare din cele două camere, nu ştiam de unde să încep, neavând o evidenţă clară a documentelor de acolo.

Realizator: Şi atunci, cum vă explicaţi faptul că o comisie ulterioară, cea din care au făcut parte doamna Laura Scântei, domnul Horia Georgescu, spun că exista o metodă de arhivare, de opisare a acestei arhive, că exista şi un format electronic?

Cristi Danileţ: Este simplu: pentru că dumnealor au parcurs acea arhivă în câteva luni, în timpul unor vizite în mod regulat.

Realizator: Este adevărat.

Cristi Danileţ: Deci, au ajuns în cele din urmă, lăsaţi-mă să vă explic, au ajuns în cele din urmă la documentele de care eu vă vorbesc. Dar eu v-am spus de prima noastră intrare, când deschizi uşa şi vezi un maldăr de documente aranjate pe rafturi. De unde începi?

Georgiana Iorgulescu: Domnule judecător, aţi intrat în 2006 sau în 2007?

Cristi Danileţ: În 2007.

Georgiana Iorgulescu: În 2006 nu aţi intrat deloc?

Cristi Danileţ: Din iunie 2006 până în ianuarie 2007 nu a intrat nimeni.

Georgiana Iorgulescu: Există o comisie, din care făceaţi şi dumneavoastră parte şi istoricul Marius Oprea, era o listă mai lungă, şi domnul procuror care spune că nu este adevărată şi în integralitate arhiva aceasta. Asta a fost prima comisie.

Cristi Danileţ: Da, este prima comisie de inventariere a patrimoniului SIPA şi de stabilire a calendarului de desfiinţare.

 Georgiana Iorgulescu: Păi, şi în 2006. Este 2006, nu a intrat nimeni, cum s-a făcut inventarierea în 2006, dacă nu a intrat nimeni acolo şi dumneavoastră spuneţi…?

Cristi Danileţ: Nu prin contact fizic cu arhiva, ci doar pe bază de documente furnizate de servicii. Adică: am stabilit calendarul, patrimoniul, destinaţia patrimoniului, data la care efectiv DCPA îşi încetează activitatea, ce anume se întâmplă cu oamenii care sunt eliberaţi din funcţii.

Contrazis de istoricul Marius Oprea

În acleași interviu dar și în declarațiile date pentru EVZ, istoricul Marius Oprea suține că în arhiva SIPA s-a intrat, în cadrul comisiei avizată de minsitrul Monica Macovei  încă din 2006, ordinul ministrului este nr.790 din 20.03.2006, prin care s-a constituit prima comisie de inventariere a arhivei SIPA, formată din Claudiu Octavian Secașiu, Marius Oprea, Cristi Danileț, Doru Dobocan și Florian Ungur. Mai mult istoricul susține că deși făcea parte din comisie împreună cu Cristi Dănileț, nu a avut acces la documente pentru că nu avea certificate ORNIS dar că I s-a povestit,  în detaliu, ce era în documente.  Mai mult, Marius Oprea a declarat că a exsitat încă de atunci o arhivare, un opis al Arhivei, în format electronic dar și olograf și că un CD cu datele pe care le conținea arhiva i-a fost înmânat ministrului Monica Macovei, în 2005, de cei trei ofițeri ai SIPA care au însoțit-o într-o noapte pe Monica Macovei și pe Dan Tapalagă în arhiva aflată atunci la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Cristi Dănileț vorbește în denunțurile de la Ambasa da SUA despre secretele SIPA

HOTNEWS publica, în 30 martie 2011, mai multe documente privind  aspecte din Justiție. Astfel, într-o  telegram WIKILEAKS este publicată o  notă o discuţie a Ambasadei SUA cu Cristi Danileţ: ”Dosarele SIPA “conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi”., spunea acesta.

“Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Minsterului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar a cetăţenilor de rând, le povestea Cristian Dănileț oficialilor SUA.

”El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi (…)”. 

Danileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile ministrului de Justiţie”, se arată într-o telegramă trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România şi consultată de HotNews.ro. Subiectul telegramei: “O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România”.

În telegramă apare scris:

“Atenţia presei s-a concetrat şi pe propunerea ministrului de Justiţie Predoiu de a reînvia Serviciul Intern de Protecţie şi Anti-corupţie (SIPA) desfiinţat de fostul ministru al Justiei Monica Macovei în 2005.

Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici (n.red. americani de la Ambasada SUA), că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Minsterului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar a cetăţenilor de rând.

El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale despre judecătoare care au făcut avorturi.Era, a notat Danileţ, o reîntoarcere la epoca Ceauşescu şi era greşit să crezi că poţi forţă prin şantaj judecătorii să se reformeze. (Notă: Danileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile Ministrului de Justiţie. Sfârşit de notă).

Similar, Vicepreşedintele CSM Licu a spus consilierilor politici că CSM i-a spus categoric ministrului de Justiţie Predoiu că reînvierea ŞIPA era o idee proastă. Predoiu ceruse ulterior o întrevedere cu liderii CSM pentru mai multe discuţii suplimentare, dar CSM refuzase să participe.

Şeful ANI Macovei a spus că problema ŞIPA a apărut pentru un moment şi în timpul Summit-ului Justiţiei convocat de Băsescu: Geoană ceruse că Predoiu să explice logică de a reînvia serviciul; Băsescu a intervenit şi a spus că “acest lucru nu este pe agenda noastră de azi” şi Geoană s-a retras”. În finalul telegramei, într-un comentariu propriu al ambasadei, marcat că atare în text, se spune:

Adnotarea Ambasadei SUA

“Echipa adunată de noi cu reformişti din sectorul justiţiei este marcată de neînţelegeri, mulţi pur şi simplu nu colaborează bine. Este revelator, de exemplu, faptul că Vicepreşedintele CSM Licu a cerut că întâlnirea noastră să fie “off the record” şi să nu fie adusă la cunoştinţă Preşedintelui CSM. Licu a şi opinat că poate ar fi fost mai bine dacă CSM-ul ar fi fost desfiinţat şi că arhitectură din justiţie să fie redesenată de la zero. În orice caz, el a insistat că reformiştii încă reuşeau să câştige unele lupte şi că erau ultimul parapet între politicieni şi judecători.

Licu a catalogat refuzul CSM de a susţine încercările transparente ale ministrului Justiţiei Predoiu de a-l trage pe linie moartă pe şeful DNA Morar că fiind o altă victorie recentă (…). Judecătorii tineri inclusiv grupul SoJust (n.red. Danileţ, Dumbravă, etc.) au mulţumit ambasadei pentru susţinerea unor idei de-ale lor, cum ar fi propunerea lor de a publică toate deciziile judiciare pe internet – o simplă, dar puternică modalitate de a mari transparenţă ce a fost acum acceptată şi de seniorii din CSM (implementarea completă este promisă până la sfârşitul anului 2010).

În ceea ce priveşte alte iniţiative ale Ambasadei, lucrăm acum foarte aproape cu Societatea Academică Română (ONG finanţat de Soros şi condus de Monica Macovei), (un loc de refugiu pentru mulţi oficiali ai Ministerului de Justiţie din epoca Macovei) să organizăm o conferintta unde magistraţi din România, Bulgaria şi Moldova pot să întâlnească omologi de-ai lor din SUA, Marea Britanie, Olanda şi alte ţări pentru a compară date despre cele mai bune practici şi să discute posibile soluţii – logică fiind că putem mobiliza puterea ‘soft’ a discuţiilor de la egal la egal pentru a promova reforma într-o instituţie care într-un mod vigilent îşi păzeşte independenţa”.

Notă redacţiei: Textul dintre ghilimele reprezintă traducerea, aşa cum apare în telegramele Ambasadei SUA, publicat de HotNews în 2011.