Neimplicat politic, cu mandat limitat, cele 13 luni în care Theodor Stolojan a condus Guvernul, în perioada 1991-1992, au fost marcate de măsuri economice precum recapitalizarea băncilor sau naționalizarea valutei

Chiar dacă nu i-ai cunoaște CV-ul, îți dai seama din primele minute că Theodor Stolojan este de formație economică: explică cu precizie, contextualizat, deciziile guvernării și descrie aproape matematic cele 400 de zile în care a fost premier: „echilibru dinamic”.

Stolojan a fost premier în perioada octombrie 1991- noiembrie 1992, imediat după ce Guvernul Roman a picat din cauza Mineriadei din septembrie.

„Cu minerii la poartă, care spuneau că nu au ce da mâncare la copii, care tocmai au dat un guvern afară, lucrurile nu erau deloc simplu de gestionat”. Stolojan povestește că, în momentul în care Iliescu i-a făcut propunerea de a fi premier, avea deja biletele de avion cumpărate pentru a pleca la Banca Mondială.

FOTO: Theodor Stolojan a fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2000. Șeful partidului era Valeriu Stoica

„Partidele căutau pe cineva care să gestioneze activitatea guvernului pe o perioadă de timp, m-a sunat Iliescu și mi-a spus că eu sunt alegerea. A contat mult faptul că voiam să plec la Banca Mondială, nu eram văzut ca o amenințare și lucrasem la proiectul de reformă. Nimeni nu se gândea că vom sta 400 de zile”.

Multe lucruri puteau fi făcute mai bine

Întrebat despre două decizii majore și controversate din mandatul său, recapitalizarea băncilor și naționalizarea valutei, Stolojan recunoaște: „Sigur că sunt multe lucruri care puteau fi făcute diferit mult mai bine. Băncile au rămas fără capital, personalul nu avea experiența necesară unei economii de piață. Trebuia să facem un lucru pe care nu l-am știut: atunci când restructurezi, trebuie să schimbi conducerea, îi credeam pe toți oameni corecți. Câștigam bani frumoși la Banca Mondială și am investit 15.000 de dolari în Banca Agricolă pe care i-am pierdut”. Stolojan a povestit și cum reprezentanții Băncii Mondiale au luat bătaie de la mineri, în septembrie 1991. „Atunci când au venit minerii, în septembrie 1991, printre alții care au luat bătaie, din greșeală, evident, au fost și reprezentanții Băncii Mondiale. Au primit ordin să părăsească România și FMI și BM, și ne-am trezit în toamna lui 1991, fără rezerve valutare, fără linie de credit, nimeni nu voia să acorde un credit României și a trebuit să luăm măsurile respective, inclusiv așa-zisa confiscare a valutei”.

Un funcționar încasa 500 de mărci ca să programeze o audiență

Mărturisește că cel mai plăcut moment al guvernării a fost cel în care a prezentat raportul asupra guvernării, în Senat, în 1992, pentru că„ne-am dat seama că am făcut o treabă bună”. „În perioada aceea s-a aprobat Constituția, s-au ținut alegerile din 1992, alegeri libere, s-a progresat pe linia liberalizării, a cadrului de privatizare, a apărut prima televiziune liberă, SOTI. Au mai fost conflicte, Cosma a intrat în Senat cu o gardă pretoriană, dar am reușit să nu avem o întrerupere a activității”. Pe de altă parte, Stolojan recunoaște că s-au întâmplat multe lucruri pe care nu le putea stăpâni, dar care aveau loc sub responsabilitatea sa. „Am aflat întâmplător că un funcționar din guvern încasa 500 de mărci ca să programeze o audiență”

FOTO: Theodor Stolojan, împreună cu Traian Ungureanu, în campania pentru alegerile europarlamentare din 2009

Mergea cu metroul

Atunci când era premier, Stolojan obișnuia să mai meargă cu metroul. „În momentul în care îți e frică de oameni ar fi momentul să ieși din politică. Oamenii erau pozitivi, aveau o problemă, încercau să explice, unii puneau întrebări: de ce ai făcut asta?”.

„Nu am avut nicio reținere să-l susțin pe Iliescu”

Decizia de a-și anunța susținerea pentru candidatura lui Ion Iliescu în cursa prezidențială din 1996 a generat numeroase comentarii critice la adresa sa. „Recunosc valoarea unde ea există”, a spus Stolojan despre Iliescu, fraza fiindu- i reproșată și la mulți ani după. „Eu deja aveam 4 ani la Banca Mondială, contractul meu era pe doi ani, mai aveam încă doi ani. PSD mi-a propus să mă înscriu în partid, să candidez la Parlament și să îl susțin pe Iliescu”, a povestit Stolojan.

FOTO: Ion Iliescu și Theodor Stolojan se apreciau profesional reciproc

Fostul premier a afirmat că i-a informat pe social-democrați că vrea să continue la Banca Mondială, dar că a dorit să își anunțe susținerea pentru Iliescu pentru că a avut o bună cooperare cu el. „În perioada celor 400 de zile nu am avut nicio ingerință în activitatea de guvernare, am cooperat cu el foarte bine, m-a susținut în decizii grele după ce îi explicam ce vreau să fac”, a punctat Stolojan. „Nu am avut nicio reținere să-l susțin pe Iliescu”, a adăugat Stolojan.

Celor care afirmă că Ion Iliescu este „un criminal”, Stolojan le răspunde: „Cei care spun acum că e un criminal, în decembrie 1989 stăteau în fața televizorului și îl așteptau pe Iliescu să le spună ce se va întâmpla cu România”. De altfel, și la formarea Guvernului, în 1991, Stolojan a povestit că nu s-a dezis de Iliescu. Povestește întâlnirea cu Corneliu Coposu, pe atunci președinte al PNȚCD, care l-a întrebat dacă va fi complet independent de Iliescu. „I-am răspuns: domnule, nu poți fi complet independent de Iliescu, e președintele țării. Oricum, Coposu nu voia să intre, de fapt, în guvern”.

FOTO: Theodor Stolojan, la Convenția PDL din 2013, în care Blaga a fost ales președinte

Candidatura la prezidențialele din 2000

Un alt episod controversat a fost cel al candidaturii la prezidențiale, în 2000, atunci când finala s-a jucat între Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, voturile Dreptei fiind divizate între Isărescu, care a obținut 9,54%, și Stolojan, cu 11, 78%. Stolojan a explicat decizia de a candida: „În 2000, Isărescu a avut câteva declarații în care spunea că nu candidează. Pentru că treaba era neclară, am avut o întâlnire înainte ca eu să fiu desemnat candidat, la mare, la care au participat Isărescu, Quintus, Hașotti. Isărescu a venit însoțit de Vasilescu. La acea discuție noi am spus: „Vrei să candidezi? Dacă tu candidezi, PNL te susține. Isărescu a spus că nu”. Stolojan a explicat că dacă s-ar fi retras din cursă, după ce Isărescu și-a anunțat candidatura ar fi pus PNL într-o situație dificilă. „Constantinescu l-a convins pe Isărescu să candideze, dar susținut de PNȚCD.

Stolojan și Isărescu au fost acuzați că au divizat voturile Dreptei, iar finala prezidențială din 2000 s-a jucat între Iliescu și C.V.Tudor

Ne-am dat seama că treaba s-a încurcat bine de tot, eu m-am gândit la vremea respectivă să mă retrag, dar era o situație incredibilă pentru PNL în care risca să nu mai intre în Parlament. Ei veniseră după perioada 1996-2000, cu toate problemele ei, iar eu când m-am întors la începutul lui 1999, mi-am dat seam că situația era de așa manieră încât PSD putea să devină singura forță care să domine România și am dat curs invitației PNL de a mă înscrie în partid. Dacă Isărescu near fi spus că vrea să candideze, PNL îl susținea”, a povestit Stolojan.

Episodul „Dragă Stolo”: „Nu mai puteam vorbi”

Episodul dramatic al retragerii din cursa prezidențială din 2004, care s-a dovedit a fi soluția câștigătoare, a generat multe comentarii, motivele fiind incerte. Stolojan și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială, alături de soția sa și Traian Băsescu, cel din urmă izbucnind în plâns și adresându-i-se fostului premier cu apelativul devenit celebru: „Dragă Stolo”.

FOTO: 2000. Traian Băsescu a început să plângă atunci când Stolojan a anunțat că se retrage din cursa prezidențială

Theodor Stolojan a explicat motivele pentru care a luat această decizie: el a afirmat că, încă din 2000, împreună cu o echipă a PNL, mergea prin țară, pentru a vorbi cu oamenii, pe fondul blocajului mediatic din epoca Năstase. „PNL nu mai avea acces la nicio televiziune, Stelian Tănase ne-a primit pe mine și pe Traian Băsescu la TVR și l-au dat afară pe Stelian. Ca să rezolvăm această situație, am început să batem comunele, orașele mici și asta am făcut timp de 3 ani de zile în fiecare săptămână. Ajunsesem la saturație”.

FOTO: Alături de soția sa

În plus, Stolojan a mărturisit și că a avut o operație cu un an înainte de alegeri. „Am avut o operație, nu am apucat niciodată să mulțumesc public doctorului Sinescu și echipei lui de la Fundeni. Nu am făcut operația publică pentru că eram în plină campanie. În fine, au loc alegerile pentru municipiul București, Băsescu câștigă într-o bătălie incredibilă. (...) După aceea, eu și Băsescu plecăm mai departe în campanie. Eu fusesem pus în gardă de medici să fac eforturi, dar cu măsură. Nu am ținut cont, ajunsesem la o saturație în care eu efectiv nu mai puteam vorbi. Eram atât de epuizat și de saturat, în timp ce Băsescu, care câștigase această campanie, devenise foarte popular. Mergeam cu el și vedeam reacția oamenilor. Am avut discuții cu doctori care mi-au zis: ieși afară, că te distrugi dacă vei continua, era un efort care depășise limita”.

„Băsescu avea ceva ce eu nu aveam”

Stolojan a explicat și că Băsescu era mai potrivit pentru bătălia cu Năstase. „A mai intervenit un element care a pus capac: cum arătam eu într-o competiție cu Năstase. Îmi amintesc că Băsescu s-a dus la o emisiune la postul B1 TV și moderatorul l-a întrebat: ce o să faceți cu Năstase? Și el a zis: o să-l iau și o să-l dau cu capul de toți pereții! A doua zi, România era pe burtă de ce a spus Băsescu. El avea ceva ce eu nu puteam să am în dialogul cu Năstase.Până la urmă a fost soluția câștigătoare”.

FOTO: Theodor Stolojan, pe pârtia Clăbucet, în fața hotelului pe care l-a avut în proprietate