Testamentul Mariei Tănase şi alte obiecte unicat, care au aparţinut artistei, sunt expuse într-o extraordinară expoziţie, vernisată, astăzi, la Craiova, la Casa Băniei.

„Expoziţia conţine piese aparţinând faimoasei cântăreţe. Aceste obiecte au intrat în anii '70 in colecţia Maria Tănase a Secţiei de Etnografie, Muzeul Olteniei Craiova. Colecţia conţine 1300 de piese: documente oficiale, acte, fotografii, brevete, diplome şi alte materiale documentare, costume de scenă, pălării, afişe din spectacole, un patefon cu discuri, obiecte de mobilier, obiecte decorative şi  multe altele. Aceste bunuri au intrat în patrimoniul nostru prin cumpărare de la Clery Sachelarie, soţul său”, ne-a declarat muzeograf Roxana Deca.

O piesă de rezistenţă a expoziţiei este costumul popular, din sudul Olteniei, pe care Maria Tănase l-a purtat în turneele sale, datat 1920. Printre obiectele unicat mai sunt doumente inedite din perioada Expoziţiei Internaţionale de la New York (1939), când Maria Tănase a fost aleasă să reprezinte cântecul românesc, cântând în faţa fostului preşedinte american Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brâncuşi, respectiv paşaportul artistei semnat de Regele Mihai, extrase document din presa vremii din New York, şiraguri de mărgele, unele realizate din boabe de porumb, pălării de stradă şi scenă.

 Expoziţia s-a realizat împreună cu Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Valorilor Tradiţionale Dolj, care a întregit imaginea de ansamblu cu imagini fotografice din Festivalul „Maria Tanase”, afişe şi materiale promoţionale, precum şi colecţia de tablouri care o înfăţişează pe cântăreaţă, picturi şi reprezentări după fotografii.

 

„Ea s-a născut din necesitatea promovării unor colecţii inedite, precum aceasta, care fac parte din patrimoniul Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova. De asemenea, s-a recurs la o colaborare fericită cu Centrul Creaţiei Populare, ca urmare a faptului că sunt direct implicaţi în procesul de promovare a faimoasei cântăreţe, anul acesta organizând celebrul Festival – Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc «Maria Tănase», ajuns la cea de-a XXIII-a ediţie”, ne-a mai spus muzeograful Roxana Deca.

 

De asemenea, în expoziţie poate fi văzut şi citit testamentul Mariei Tănase, o ultimă dorinţă sfâşietor de duioasă.

TESTAMENT

„Las toată averea mea mobilă, ce se va găsi în patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tănase și soțului meu Clerah Sachelarie, cu același domiciliu ca al subsemantei, pe care-i rog să ia hotărâri numai împreună privind averea rămasă. (...) . Las cu cea mai aprigă dorință a mea ca ritualul înmormântării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare acțiuni ci să fie sobru. După moarte, corpul nescăldat, numai șters cu alcool să fie la dispoziția medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una din cele două cămăși albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găsește la spital și care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colțar alb iar în picioare ciorapi albi scurți. Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoștință despre moartea mea cu excepția oficialităților și în orice caz înmormântarea să fie anunțata cu o zi mai târziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă parastas decât la șase săptămâni. Să-mi care apa cu cofă și să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de șase săptămâni. Să nu vina la slujbă mea religioasă niciun popă afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Niculae Bălcescu, căruia îi sărut mâinile ultima data deoarece atunci când mamei și tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tata și mamă. Îi mulțumesc în veci pentru ținuta lui curată și pentru omenia de care a dat dovadă cum se cuvenea tot timpul vieții sale. Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână și în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student și o studentă cu plata cantinei sau a posibilităților de masă și să nu fie nimeni trist. Le doresc viață lungă și sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unor le-am stat greu în drum și au considerat să mă cunoască după placul lor și nu după caracterul și firea mea. Îmbrățișez pe toți și doresc să le fie viață îmbelșugată, liniștită, sănătoasă și în voie bună!”

Maria Tănase s-a născut la 26 septembrie 1913, la Bucureşti, şi a murit la 22 iunie 1963, la spitalul Fundeni.