Reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene au precizat că i-au explicat ministrului Transporturilor, Dan Șova, care sunt greșeliile, în ceea ce privește elaborarea Master Planului privind Transportul, că ele au fost luate în considerare, dar că în Memorandumul aprobat de Executiv nu au mai existat precizările.

După ce în presă au apărut înformații că România ar putea pierde 1,28 de miliarde de euro- bani destinați pentru autostrăzi, din cauza bâlbâielilor mai marilor de la Transporturi și a celor de la Compania Națională de Drumuri, ministrul Fondurilor Europene- Eugen Teodorovici a explicat că de vină ar fi Executivul. Motivul: în Memorandumul aprobat de miniștrii nu se mai regăsesc recomandările specialiștilor de la ministrul condus de Teodorovici.

Astăzi se va întruni grupul de lucru pentru mediu, care va trebui să realizeze un raport în ceea ce privește acest Master Plan. De asemenea, va fi realizat un raport care să fie pus la dispoziţia publicului pentru mediu, inclusiv draftul Master Planului şi lista de proiecte testabile, în perioada 5 mai 2014 - 20 iunie 2014. Dezbatere publică pe probleme de mediu asupra draftului final al Master Planului ca avea loc în perioada 23 - 27 iunie 2014, iar emitere acordului de mediu pentru Master Plan General de Transport este prevăzută pentru data de 30 iunie 2014.

„Sunt documente de lucru între cele două instituții ceea ce a apărut, informații de uz intern, lucru absolut firesc într-o echipă. Ministerul Fondurilor Europene a transmis acele observații pe care Ministerul Transporturilor le-a aplicat ulterior și, care, nu se mai regăsesc în forma finală a memorandumului aprobat de către Guvernul României”, au ținut să precizeze reprezentanții ministerului Transporturilor.

Potrivit acestora, ministerul Fondurilor Europene a lucrat împreună cu Ministerul Transporturilor, iar Guvernul României a aprobat un document final, agreat de ambele părți (MFE și MT). „Subliniem că Ministerul Transporturilor a ținut cont comentariile MFE și a trimis un punct de vedere către CE prin care îi asigură pe partenerii europeni de o bună aplicare a normelor UE în privința Master Planului General de Transport”, au mai precizat aceștia.

Ce a mai explicat Teodorovici:

-Suma de 1.281.872.523 euro reprezintă suma care ar fi fost supusă riscului decomiterii (riscului de pierdere a fondurilor europene) dacă Guvernul României nu ar fi aprobat o strategie pentru absorbția integrală a acestor fonduri disponibile în cadrul POS Transport 2007-2013.

-Suma de 1.281.872.523 euro a devenit disponibilă în bugetul POS Transport ca urmare a faptului că nu au fost luate, in perioada 1 ianuarie 2007 – 2 mai 2012, măsuri strategice (cu viziune pe termen lung) care să asigure absorbția fondurilor disponibile și realizarea unor noi tronsoane de autostrăzi pentru România.

-În vederea diminuării riscului de pierdere a sumei menționate mai sus Guvernul României a aprobat o strategie care este orientată pe 3 direcții principale, și anume:

1. Lansarea și executarea proiectului de autostradă Câmpia Turzii – Ogra – Târgul Mureș;
2. Pregătirea studiilor de fezabilitate pentru un număr de 11 tronsoane de autostradă cu o lungime totală de 898 km și o valoare estimată de 5,039 miliarde euro.
3. Lansarea licitațiilor pentru realizarea a patru tronsoane de autostrăzi cu valoarea estimată de 5,039 miliarde euro și acordarea unui avans către executanții de lucrări selectați prin licitație publică.

„În cursul anului 2013 suma atrasă de CNADNR SA pentru autostrăzi și drumuri naționale a fost de 560 milioane euro, față de bugetul alocat pentru 2013 de 375,8 milioane euro, ceea ce reprezintă un procent de 148,9%. De asemenea, suma absorbită de CNADNR SA pe total perioadă de programare 2007-2013 a fost de 987,8 milioane euro, ceea ce reprezintă 71,46% din totalul sumei absorbite de 1.382.407.424,76 euro”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene.

Nazare: S-au plătit consultanți cu 2 milioane de euro degeaba

„Documentele nu sunt însă decât o mică parte din ceea ce ar trebui să fie o strategie de dezvoltare a infrastructurii de transport până în 2030. Astfel avem un Raport asupra definirii problemelor, un raport asupra elaborării modelului de transport și două ghiduri pentru evaluarea proiectelor, dar și o listă de 530 de proiecte. Premierul ne informează că aceste 530 de proiecte vor intra în dezbatere publică pentru a decide apoi ce proiecte concrete trimitem la Bruxelles. Probabil dezbaterea va fi la sediul din Kiseleff cu baronii locali ai PSD, altfel nu se explică de ce consultanții plătiți cu peste 2 milioane de euro nu au fost suficient de buni pentru a evalua și prioritiza proiectele de transport”, este de părere fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare.

Conform contractului semnat în aprilie 2012, trebuiau identificate şi prioritizate proiectele de investiții în transporturi pentru orizonturile de timp 2015, 2020 și 2030, precum și realizată o analiză economico-financiară privind implementarea acestor scenarii, a mai precizat Nazare.

„Este inacceptabil ca Ponta și Șova să pună în pericol cei peste 6 miliarde de euro pe care România îi are alocați din fonduri europene pentru investiții în transport în perioada 2014-2020 doar pentru a satisface capriciile baronilor locali. Comisia Europeană ne-a transmis clar că fără acest MasterPlan care să stabilească prioritățile în funcție de nevoile de dezvoltare nu va accepta la finanțare niciun proiect. Bruxelles-ul nu vrea firimituri de MasterPlan și nici piață de proiecte, ci o strategie cu justificare economică a prioritizării proiectelor. Prin consultare publică nu fac decât să ascundă discrepanțele dintre ce este în harta electorală de colorat pentru baroni și MasterPlan”, a mai spus fostul ministru al Transporturilor.

Viziuna haotică a șefilor de la Transporturi și nimic concret

Ministerul Transporturilor a analizat 530 de proiecte de infrastructură de transport pentru a fi propuse pentru testare în Master Planul General de Transport, 264 dintre acestea fiind modelabile.

În ceea ce priveşte valoarea proiectelor modelabile cu ajutorul Modelului Naţional de Transport în cadrul primei versiuni a Master Planului General de Transport, cu orizont de timp pentru implementare până în anul 2030, acestea au o valoare medie pe proiect de 325 de milioane de euro, se mai arată în comunicat. Dintre proiectele de infrastructură de transport un procent de 43% îl reprezintă cele de transport rutier în timp ce 36% sunt propuse pentru transportul feroviar. Valoarea totală estimată de investiţie a celor 264 de proiecte modelabile este de aproape 86 de miliarde de euro.

Proiectele analizate pentru a fi admise în cadrul Master Planului General de Transport au fost evaluate după cinci obiective strategice fixate în cadrul politicilor sectoriale de transport după, se mai arată în comunicat. Aceste obiective urmăresc dezvoltarea durabilă, eficienţă economică, sustenabilitatea financiară, siguranţa şi sistemele de management în transport inteligente, dar şi impactul asupra mediului.

„Facem menţiunea că Master Planul General de Transport este un document strategic complex al României care stabileşte direcţiile de acţiune strategice pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval şi aerian, care trebuie să aibă în vedere problemele identificate pentru fiecare sector de transport, obiectivele specifice, viziunea strategică a Ministerului Transporturilor pentru implementarea politicilor de transport, precum şi lista de proiecte sustenabile finală aferentă Master Planului. În acest context, conştientizând importanţa strategică a acestui document în baza căruia România urmează să acceseze fonduri structurale, Master Planul trebuie elaborat ţinând cont de cerinţele pe care Comisia Europeană le formulează, inclusiv prin metodologia de elaborare a master planului, dar şi ţinând cont de nevoile strategice de dezvoltare a transportului la nivel naţional”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Astfel, în continuarea demersurilor asumate de Ministerul Transporturilor pentru elaborarea Master Planului General de Transport, în data de 15 aprilie 2014 au fost finalizate mai multe documente, parte a Master Planului: Identificarea problemelor din sectorul transport, Elaborarea modelul naţional de transport şi testarea cu ajutorul acestuia a proiectelor de infrastructură pe toate modurile de transport, Ghidul Naţional de analiză cost-beneficiu şi Lista preliminară a proiectelor admise pentru testare în Master Plan.

Toate documentele sunt afişate pe pagina web a AMPOS Transport, dar şi pe site-ul Ministerului Transporturilor şi sunt supuse dezbaterii publice până la data de 15 mai 2014, se arată în comunicat.

Astăzi se întâlnește grupul de lucru pe mediu

Pentru elaborarea şi aprobarea finală a Master Planului, în perioada imediată vor mai fi parcurse o serie de etape, printre care stabilirea planului financiar şi a scenariilor de proiecte care vor însoţi Master Planul de Transport pentru perioada de programare 2014-2020 şi perioada de programare 2020 - 2030. Acesta trebuie finalizat până pe 15 mai 2014, definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului şi propunerea pentru aprobare în Guvernul României, până pe 30 iunie 2014 şi organizarea de dezbateri publice pentru prezentarea Master Planului de Transport, în perioada 15 mai 2014 - 15 iunie 2014.

Pentru obţinerea avizului de mediu asupra Master Planului General de Transport este necesară, pe lângă finalizarea listei de proiecte admise pentru a fi testate în Master Planul General Transport, elaborarea raportului asupra mediului şi întrunirea grupului de lucru pentru mediu, în 29 aprilie 2014. De asemenea, va fi realizat un raport care să fie pus la dispoziţia publicului pentru mediu, inclusiv draftul Master Planului şi lista de proiecte testabile, în perioada 5 mai 2014 - 20 iunie 2014, potrivit Agerpres. Dezbatere publică pe probleme de mediu asupra draftului final al Master Planului ca avea loc în perioada 23 - 27 iunie 2014, iar emitere acordului de mediu pentru Master Plan General de Transport este prevăzută pentru data de 30 iunie 2014.

Pentru eficientizarea reţelei feroviare de transport în exploatare la CFR Infrastructură se are în vedere stabilirea notei finale asupra măsurilor necesare pentru eficientizarea reţelei de transport feroviar, stabilirea direcţiilor de acţiune pentru reforma în sectorul feroviar, dezbateri publice asupra strategiei de reformă feroviară şi aprobarea în Guvern a strategiei de reformă feroviară, pe 30 mai 2014.