Țăranii din Giurgiu, la limita supraviețuirii. Muncesc un an ca să vândă de 50 de lei pe zi, la târg

Țăranii din Giurgiu, la limita supraviețuirii. Muncesc un an ca să vândă de 50 de lei pe zi, la târg

Judeţul Giurgiu se află la aproape toţi indicatorii economici ai bunăstării în coada clasamentelor naţionale. Producătorii mici din zonă își intrețin afacerile cu multă muncă și sacrificii

Cel mai mare și important eveniment agricol din România, târgul INDAGRA , organizat de către ROMEXPO în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, se desfășoară, începând de miercuri și până duminică, în București.

Cu fiecare ediție, INDAGRA a cunoscut o creștere a numărului de companii expozante și al vizitatorilor prezenți la târg, cât și din punct de vedere al calității evenimentelor conexe organizate și al produselor și echipamentelor expuse.

Printre puţinele plu suri economice care se înregistrează în județul Giurgiu se numără terenurile agricole fertile, ceea ce a dus la dezvoltarea culturilor mari, de cereale. Acesta este și principalul motiv pentru care prezența firmelor giurgiuvene la ediția din acest an la INDAGRA să fie firavă! Contractele la cereale au fost făcute de mult, nefiind necesară prezența la târg.

În zona rezervată micilor producători, am întâlnit două firme din județul de la malul Dunării.

FOTO;Pepiniera Emma, o afacere de familie profitabilă

Culturile de rapiță se stropesc și nouă ne mor albinele

„Suntem fermieri agricoli, producători cu atestat de apicultori Elena și Vasile Stan, din satul Pietrele, comuna Băneasa. Facem apicultură de 35 de ani dar, pot să vă spun cu mâna pe suflet, că nu ne ajută nimeni pe plan local. Ba din contră, mai ales acum când eu și soțul meu suntem pensionari. Avem mai mult de 60 de ani și nu putem beneficia de niciun program de susținere. Avem și ghinionul că fiul nostru nu mai locuiește în țară. A plecat în Germania, așa că trebuie să ne descurcăm singuri. Iar în apicultură, știți cum este, aproape cam la fel ca în agricultură, dacă nu mai rău. Depindem foarte mult de natură, de vremea care în ultmii doi trei ani ne-a fost potrivnică. A dat piatră, a plouat prea mult! Așa că la salcâm și tei a mers destul de prost. Ne-am dus cu stupii în pastorale, iar la culturile de rapiță și de floarea soarelui, ne-am lovit de mari probleme! Cu toate că am vorbit cu șefii de parcele, aceștia nu ne-au anunțat că stropesc plantațiile și ne-au murit o mulțime de albine. Pe ei nu-i interesează și nu știu cât este de greu să refaci stupii. Așa că producția fiind mică, tot noi trebuie să o vindem de când suntem pensionari!” De altfel, discuția cu Elena Stan a avut loc la telefon, la tarabă fiind prezentă verișoara ei. „E plecată să mai aducă miere, cu toate că, deocamdată, vânzarea merge tare prost. Ieri, în prima zi, nu am putut vinde decât de 50 de lei, iar astăzi, până la această oră (15 – n.r) nu am făcut decât 20 de lei”, ne informează verișoara! După vreo două ore, Elena Stan a ajuns la târg. „Este a șasea oară când suntem prezenți. Numai anul trecut nu am venit! Cinci ani am vândut la căsuță și a fost mult mai bine! Dar nu ne-am mai putut permite! Trebuia obligatoriu să fim prezenți în fiecare an, chiria pentru anul viitor, trebuind să fie achitată cu un an înainte!” Acum am venit în zona corturilor și cred că nu o să facem mare brânză!”, încheie, pesimist, Elena Stan.

Nu ne întindem mai mult decât ne ține plapuma!

Într-o situație mult mai fericită i-am întâlnit pe cei doi soți de la Pepinera Emma. Cel care se ocupa de vânzare, despre care am aflat, ulterior, că este proprietarul afacerii, a încercat chiar să se eschiveze: „Nu mă lasă patronul să dau declarații. Eu trebuie să vând, nu am timp!” Încercând să aflăm mai multe despre afacere, am contactat telefonic firma autorizată în prelucrarea și comercializarea materialului săditor pomicol, viticol și ornamental. Ne-a răspuns soția, aflată la plantația dintre localitățile Uzun și Daia, care la rându-i a debutat cu reticiență: „Era soțul meu și nu știa cum să vă refuze. Reclama nu face bine întotdeauna! Ieri au venit și televiziuni și tot felul de reporteri. Probabil, că unde a venit președintele Iohannis, apetitul de informații era foarte mare. Ar fi fost bine să vorbim la sfârșit, pentru că, efectiv, nu facem față! Eu sunt acum la pepinieră și etichetez pomii să-i trimit la târg. Anul trecut, miercuri, n-am făcut mai nimic, dar ieri am fost luați cu asalt. Noi avem o afacere de familie, nu suntem intermediari, nu avem parteneri! Facem totul de la început la sfârșit și vrem să mulțumim clienții. Muncim foarte mult pentru orice. Am încercat, întotdeauna, să nu ne întindem mai mult decât ne ține plapuma! Mai ales că atunci când muncești prea mult, nu mai ai timp și pentru tine. Nu vrem să ne extindem prea mult! Avem această afacere de trei ani. Am așteptat mult și încă mai așteptăm pentru că, probabil, lucrurile bune vine încet!”. După ce am încheiat discuția, am mai dat o raită pe la cortul deținut de firma giurgiuveană. Mai mulți clienți căutau printre puieții de pom sau butașii de viță de vie. Alții plecau fericiți cu câte un pomuleț la subraț, cu gândul la viitoarele roade.

Firme giurgiuvene care distribuie instalații zootehnice daneze

Doar două firme cu sediul social în Giurgiu am depistat în cadrul târgului! În Pavilionul C2, față în față, Ahis Consulting și Pavăl Dan Andrei, reprezentant Skiold. Ambele firme distribuitoare în România ale unor instalații folosite în zootehnie produse de către firme daneze. „Instalțiile sunt pentru fermele de porci. Cunoașteți probabil că danezii sunt cei mai tari pe piața mondială în crescătoriile de porci. Vrem să-i ajutăm pe fermierii români să-și ridice tehnologia pentru creșterea porcilor și astfel să avem o carne mai bună și mai ieftină pentru noi, românii. Să nu mai fie nevoie să o importăm, iar fermierii noștri să fie utilați cu tot ce este mai performant în domeniu. Venim de mai mult timp la târg și am început să avem clienții noștri fideli, chiar și din Giurgiu. Au fost mulțumiți și au revenit de fiecare dată”, ne-a declarat Corina Bădulescu, directorul de marketing al firmei Ahis. Vizavi, Pavăl Dan Andrei se scuză că are trei clienți care așteaptă: „Suntem o firmă nouă, am venit pentru a doua oară consecutiv și avem clienți. Distribuim fabrici de furaje, echipamente de hală pentru hrănirea uscată și umedă și programe complete de ventilație din Danemarca. Nu ne putem plânge, avem clienți! De prin toată țara”.

Doar vinul este din Giurgiu!

Prin periplu nostru printre corturi, cu greu puteai să reziști tentațiilor vizuale și olfactive. Preparate care mai de care mai ademenitoare, cârnați, brânză, pastramă, mici, turtă dulce, pâine în țest, palincă, vin, suc de mere, plăcinte, projituri… Ce mai, stomacul iți dădea ghes să guști cam din fiecare. La un moment dat, ne-am oprit în fața unei tarabe cu vin și produse din carne: „Da, da, suntem din județul Giurgiu ne-a întâmpinat o femeie!”. Întrebată ce firmă giurgiuveană reprezintă, vânzătoarea s-a blocat: „Nu, nu, noi nu suntem din Giurgiu, suntem doar distribuitori. Vinul este din comuna Greaca! Știu doar că este o podgorie renumită din zonă. Dar să știți că este foarte bun. Gustați!”.

FOTO: Distribuitori din alte zone fac reclamă la Podgoria Greaca

 

Ne puteți urmări și pe Google News