Opinii EVZ
Cad acordurile de la Helsinki pe capete: Rusia nu poate să livreze retragerea Iranului din Siria. Pulsul planetei
Acordurile secrete de la Helnsinki, de la întrevederea Trump-Putin par să cadă unul câte unul. Mai întâi, celebra propunere privind un referendum pentru Donbas, ca soluție „inovativă” a fost respinsă de Consiliul Național de Securitate și de Departamentul de Stat.
Apoi, Casa Albă a anunțat că unicul angajament luat de Donald Trump în întâlnirea tête à tête de la Helsinki este că vor continua discuțiile consilierului său pentru securitate națională, John Bolton, cu omologul/partea rusă, încă neprecizată.
Chiar și invitația pentru o vizită a lui Vladimir Putin la Casa Albă a fost declinată, de data asta de Kremlin, după furtuna înregistrată în urma conferinței de presă Trump-Putin care a transmis clar ideea că Putin a supralicitat întâlnirea și a pozat excesiv în câștigător, fără a oferi nimic pe masă pentru reconciliere și că în sistemul american, Trump e supus instrumentelor de control democratic ale Congresului și experienței, respectiv memoriei instituționale a întregului establishment.
Mai nou, un alt acord de ultimă oră care trebuia abordat este cel relativ la Siria: retragerea trupelor iraniene și milițiilor șiite pro-iraniene din regiune. Un subiect abordat deja de șefii statelor majore Dunford și Valeri Gherasimov la Helsinki, și unde orice prezență iraniană a fost considerată țintă legitimă pentru aviația israeliană și pentru coaliție. Rezultatul este însă unul dificil de scontat pentru că se dovedește că Rusia nu poate livra pe această temă, că Iranul e o nucă prea tare care nu se va retrage ușor și rapid din Siria și că Rusia nu poate determina această retragere, după pierderile suferite pe teren. Nu mai spunem că, printr-un asemenea proces, ar dispărea pe deplin carnea de tun din prim plan, pe linia frontului, care ar trebui compensată cu trupele paramilitare, voluntari și companii militare private ruse, cu tot cu costurile și complicațiile pe care le antrenează.
Ne puteți urmări și pe Google News
Efectul de neîndeplinire a angajamentelor intervine după ce Israelul a respins luni o ofertă a Rusiei de a ţine forţele iraniene în Siria, anunțând că nu sunt de acord nici a le avea la 100 km de linia de armistiţiu de pe platoul Golan.
Această chestiune a fost discutată în timpul unei întâlniri dintre premierul Benjamin Netanyahu şi o delegaţie rusă condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov, alături de şeful Statului Major General al forţelor ruse, generalul Valeri Gherasimov. Discuția intervine după vizita de urgență a premierului Netanyahu la Moscova, pe 11 iulie, în contextul îngrijorărilor israeliene că preşedintele sirian Bashar al-Assad ar putea sfida un acord de demilitarizare din 1974 şi le-ar putea permite aliaţilor săi iranieni şi din Hezbollahul libanez să se desfăşoare în regiunea platoului Golan.
În același timp, Armata israeliană a doborât marţi un avion de luptă sirian care a pătruns în spaţiul aerian israelian deasupra Platoului Golan ocupat, cu ajutorul a două rachete Patriot. Avionul sirian de tip Suhoi a pătruns doi kilometri în spaţiul aerian israelian. Aparatul Suhoi, de fabricaţie rusească, a fost supravegheat după ce a intrat în spaţiul aerian israelian. Anterior, sirenele au răsunat în comunităţile israeliene din zona Platoului Golan, lângă graniţa cu Siria.
De asemenea, tot luni, Israelul şi-a folosit pentru prima dată sistemul de apărare antirachetă „Praştia lui David” împotriva a două rachete siriene. O anchetă iniţială a armatei a constatat că sistemul a identificat cele două rachete SS21 de fabricaţie rusească şi a calculat că ele ar fi putut să cadă în teritoriul israelian. Constatând că, până la urmă, traiectoria se încheia în Siria, Armata israeliană a declanșat sistemul de autodistrugere al anti-rachetelor.
Moscova a trimis, la rândul său, de urgență reprezentanți de vârf, pe ministrul de Externe Lavrov și pe șeful armatei pentru a încerca să evite escaladarea, mai ales că promisese, prin președintele Vladimir Putin, o soluție avantajoasă Israelului în Siria, în întâlnirea bilaterală de la Helsinki cu Donald Trump. Israelul a intrat în alertă maximă odată ce Bashar al-Assad, susținut de aliații săi ruși, de forțele speciale Al Quds ale Gardienilor Revoluției Islamice și de milițiile șiite pro-iraniene Hezbollah, au ocupat sud-vestul Siriei, la frontiera cu Iordania, o zonă de dezescaladare garantată de SUA și Iordania, dar pe care nu s-a obosit nimeni să o apere, fiind evacuată populația sunnită din zona controlată până de curând de opoziție. Prin acest pas, forțele ce-l susțin pe Președintele al-Assad s-au apropiat de Înălțimile Golan, controlate de Israel.
Recțiile de utilizare a scutului anti-rachetă „Praștia lui David” și doborârea avionului Suhoi arată nervozitatea crescândă a Israelului, dar și nemulțumirea totală a Tel Aviv-ului împotriva aranjamentelor din Siria care nu respectă doleanța sa de retragere a trupelor iraniene de pe teren. Rusia a fost de acord, formal, cu retragerea tuturor trupelor străine din Siria, ulterior Serghei Lavrov insistând că nu se poate solicita Iranului să se retragă după ce a pierdut atâția oameni în confruntările cu opoziția sunnită siriană. O poziție criticată vehement de către Israel.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat într-o apariție televizată că „Israelul insistă asupra separării forțelor potrivit acordului onorat de zeci de ani până la prăbușirea Siriei”, subliniind că „Israelul va continua să acționeze împotriva oricărei încercări a Iranului și a apropiaților săi să subordoneze militar Siria”.
Recomandările noastre
