Activitatea de depozitare este sistată, în prezent, la toate cele 101 gropi de gunoi neconforme, pentru care Comisia Europeană a trimis România în judecată, şi sperăm să deblocăm situaţia în care ne aflăm, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Robert Szep, comisar general adjunct la Garda Naţională de Mediu (GNM).

Toate gropile care depozitează gunoi periculoase trebuie închise, iar multe gropi unde se depozitează deşeurile menajere sunt pline ochi. Soluţia ar fi arderea deşeurilor şi producerea de energie, spun specialiştii. Dacă autorităţile nu vor rezolva problema, România riscă amenzi uriaşe din partea UE.

"Sunt câteva gropi de gunoi care au ajuns în situaţia acesta din cauza lipsei de dialog, dar aceasta se poate rezolva. Nu este uşor, suntem în contratimp. Sper să găsim soluţii şi să deblocăm situaţia în care ne aflăm. În prezent, activitatea de colectare este sistată pentru toate cele 101 depozite. Dintre acestea, 65 de depozite municipale, 45 sunt închise, 12 sunt în curs de închidere, pentru un depozit aflat în Mehedinţi se aşteaptă emiterea autorizaţiei de construcţie, pentru şapte se aşteaptă fonduri pentru închidere. În acest sens, aşteptăm deblocarea fondurilor pentru POIM", a spus Szep, potrivit Agerpres.

Potrivit oficialului GNM, în cazul gunoaielorr industriale periculoase, din cele 27 de depozite existente, două sunt închise, unul este parţial închis, trei sunt în curs de închidere, pentru cinci au fost iniţiate proceduri incipiente în vederea închiderii, iar pentru 16 vor fi iniţiate demersurile de închidere. De asemenea, din totalul depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase existente la nivel naţional, trei sunt închise, iar cinci sunt în curs de închidere. "Situaţia nu este foarte uşoară şi spun că, în viitorul apropiat, trebuie să ne întâlnim unii cu alţii şi să dezbatem problemele concrete", a menţionat Robert Szep.

Comisia Europeană a dat în judecată România

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozitele municipale de gunoaie neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor şase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiţie a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru şi Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediului avertiza că România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

Primăriile nu îşi fac treaba

De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale. România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar, conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală.

Riscăm blocarea fondurilor europene de mediu

În ceea ce priveşte Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor (PNGD), ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea documentului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi, potrivit Agerpres.

Termen limită pentru reciclare- 2020

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Reprezentanţi ai autorităţilor publice şi organizaţiilor de profil participă, marţi, la conferinţa naţională 'Aplicaţii concrete în contextul noilor prevederi legislative în domeniul mediului'. În cadrul evenimentului au loc dezbateri despre stadiul implementării proiectelor de management integrat al deşeurilor, soluţii privind deblocarea proiectelor de investiţii, legislaţia actuală privind devierea de la depozitare şi soluţii pentru creşterea cantităţilor de deşeuri depozitate.