De la protestele REZIST, în arestul poliției. Rețeaua americană a „farmaciștilor online” din Cluj, pusă la cale de doi chelneri

De la protestele REZIST, în arestul poliției. Rețeaua americană a „farmaciștilor online” din Cluj, pusă la cale de doi chelneri

Curtea de Apel Cluj a judecat, luni, contestația la măsura arestării preventive dispuse de Tribunalul Cluj, în dosarul care privește 11 persoane, acuzate de trafic de droguri de mare risc.

Cele 11 persoane, conduse de Cosmin Muntean, despre care procurorii DIICOT susțin că era liderul acestei grupări de criminalitate organizată, sunt acuzate că au livrat în SUA peste 70.000 de cutii cu medicamente interzise și au obținut profituri de peste 11 milioane de dolari. Muntean a fost la mai multe proteste „rezist”, care au avut loc în centrul Clujului, și a fost fotografiat purtând o pancartă cu mesajul „nu muncim cât puteți voi fura”.

DEA au trimis zece volume cu probe

Un agent DEA, care a fost zilele trecute la Cluj, și a participat la prinderea și arestarea „farmaciștilor online” din Cluj, susține că ancheta este o parte dintr-un dosar penal, deschis în Gainesville - Florida, pe numele lui Larry Burstein și Edward Leonforte, doi foști chelneri, care au pus la cale o afacere care administra peste 200 de „farmacii online”. De altfel, DEA a trimis la DIICOT Cluj zece dosare care conțin probe ale unor tranzacții sub acoperire privind cumpărarea de medicamente, aflate pe lista specială.

Ne puteți urmări și pe Google News

Câți bani au făcut americanii

Burstein și Leonforte au fost judecați, în 2015, la Tribunalul Districtului de Nord-Florida, pentru spălare de bani și condamnați la patru ani de închisoare. În sentința de condamnare se arată că „autoritățile federale au dovedit că Larry Burstein, de 69 de ani, Alachua și Edward Leonforte, de 55 de ani, din Gainesville, au primit peste șapte milioane de dolari din vânzările de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, fără a solicita clienților să ofere o rețetă”.

FOTO: Sentința prin care cei doi americani au fost condamnați la câte patru ani de închisoare

Intră pe fir celebrul IRS

Autoritățile americane spun că cei doi bărbați au făcut șapte milioane de dolari prin intermedierea unor comenzi plasate de americani pe diferite site-uri de medicamente, care erau apoi onorate din India și România.

În SUA, spre deosebire de România, ancheta a pornit de la Serviciul Intern de Venituri, celebrul IRS. Un agent fiscal și-a dat seama că cei doi bărbați rulau, dintr-o dată, sume mult mai mari de bani, decât în trecut. „Agenții au putut stabili că vânzările de la freeworldpharmacy. com au crescut de la aproximativ 257.421 de dolari, în 2012, la aproximativ 2.589.769 de dolari, în 2013. Vânzările totale în 2014 au fost de aproximativ 3.000.313 dolari.

Vânzările totale în primele nouă luni ale anului 2015 au fost de aproximativ 2.084.151 de dolari. Clienții din Statele Unite au plasat 1.598 de comenzi pentru un total de 219.197 de pastile de codeină. Comenzile pentru vânzările de codeină au fost de aproximativ 385.589 dolari”, se arată în sentință.

Interesant este faptul că americanii nu au formulat acuzații de trafic de droguri împotriva celor doi condamnați, aceștia fiind condamnați pentru spălare de bani și infracțiuni de nerespectare a eliberării de medicamente speciale.

Avocații susțin că nu e trafic de droguri

În schimb, DIICOT i-a acuzat pe cei 11 clujeni de infracțiunea de trafic de droguri și constituirea unui grup de criminalitate organizată. Trei celebri avocați clujeni, angajați pentru apărarea unora dintre cei arestați, Anatol Pânzaru, Maria Mladin și Claudiu Mincic, susțin că persoanele arestate pot fi, cel mult, acuzate de nerespectarea unei prevederi din Legea Sănătății. „Contrafacerea sau punerea în circulație de medicamente fără respectarea prevederilor legale se pedepsește cu închisoarea de la trei luni la trei ani. Asta au făcut clienții noștri nu trafic de droguri de mare risc”, spune Anatol Pânzaru.

Avocata Maria Mladin merge și mai departe cu demonstrația faptului că nu poate fi vorba de trafic de droguri. „Avem de-a face cu medicamente pentru uzul uman, nu de droguri. De exemplu, se vorbește de Zolpidem. Ca să fim clari, Zolpidemul din medicament are formula chimică C23H27- N3O7, în timp ce Zolpidemul din tabelul anexă a legii care combate traficul de droguri, este altceva și are o altă formulă chimică C19H21N3O. Și la celelalte substanțe din alte medicamente este tot la fel”, spune avocata Mladin.