„Proiectul Amad”: Mossadul îi pune un plocon pe tavă lui Trump
- Adrian Pătrușcă
- 3 mai 2018, 00:00
„Liderii iranieni au negat în mod repetat că urmăresc obținerea de arme nucleare. În această seară, am venit să vă spun un singur lucru: Iranul minte!” Cu aceste cuvinte și-a început Benyamin Netanyahu conferința de presă explozivă de luni, 30 aprilie, care răstoarnă masa de joc din Orientul Mijlociu.
Premierul israelian a anunțat o lovitură de proporții a serviciilor sale de informații, care au capturat/sustras peste 100.000 de documente ultrasecrete iraniene, respectiv 55.000 de pagini de documente și alte 55.000 de fișiere transpuse pe 183 de CD-uri. Această uriașă arhivă de o jumătate de tonă ar demonstra că Iranul încearcă să obțină arma nucleară.
Documentele s-ar referi la un program nuclear iranian secret, dezvoltat între 1999 și 2003, numit Proiectul Amad. Când Iranul a semnat acordul nuclear din 2015, a negat că acest proiect ar exista.
Dezvăluirea lui Netanyahu vine cu doar două săptămâni înainte de termenul-limită de 12 mai, dat de Trump celorlalte cinci mari puteri co-semnatare ale Acordului cu Iranul de a propune o schimbare radicală a documentului, apreciat drept „groaznic”.
Cu degetul pe trăgaci
Aproape simultan cu dezvăluirile lui Netanyahu, Knessetul (parlamentul israelian) a aprobat o modificare a legii prin care premierul poate declara război, primind practic puteri discreționare.
„Nu știu dacă toată lumea a văzut, dar situația este inacceptabilă”, a fost prima reacție a lui Trump, după dezvăluirile lui Netanyahu.
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a reacționat și el, în cadrul unei conferințe de presă organizate în avionul cu care se întorcea din Israel, după o întâlnire cu Netanyahu: „Sunt în măsură să vă confirm că aceste documente sunt reale, sunt autentice.”
O mănușă pentru președintele american
Jumătatea de tonă de documente, dezvăluită parțial de Netanyahu, îi vine mănușă lui Trump. Acestea vor constitui o presiune uriașă asupra partenerilor occidentali ai Americii – Franța, Germania, Marea Britanie – de a recunoaște că Trump are dreptate: Iranul reprezintă un pericol nuclear internațional, iar Acordul cu Teheranul trebuie schimbat.
Expert al mânuirii biciului și zăhărelul în relațiile internaționale (vezi Coreea de Nord), președintele american a făcut un nou gest de bunăvoință față de Macron, Merkel și May, chiar în ziua dezvăluirilor „nucleare” ale lui Netanyahu, prelungind cu o lună, până pe 1 iunie, aplicarea taxelor vamale la importurile de oțel și aluminiu din UE. Germania, cea mai afectată de taxe (este cel mai mare exportator de oțel din UE în SUA), dă semne că ar fi dispusă să renegocieze, oferind Washingtonului o reducere a taxelor la importurile de mașini americane. Ideea este respinsă deocamdată de Franța: de aceea, Trump i-a propus lui Macron, în recenta sa vizită peste Ocean, ca Acordul cu Iranul să conțină și un plan de pace pentru Siria. Or, Macron este ahtiat să-și sporească influența în Orientul Mijlociu.
Inspectorii, legați de mâini în Iran
Amos Yadlin, fost șef al serviciului secret al armatei israeliene, a punctat importanța capitală a dezvăluirilor lui Netanyahu: acestea îl ajută pe Trump să pună presiune pentru modificarea Acordului cu Iranul.
Yadlin a arătat că în Acordul din 2015 există o serie de „găuri”, care permit ca Iranul să se sustragă controlului. Teoretic, inspectorii internaționali au acces neîngrădit la toate capacitățile nucleare civile ale Teheranului.
Practic, acesta poate refuza inițial orice control, fiind nevoie de un termen de 24 de zile, pentru ca țările semnatare să emită o rezoluție care să aprobe controlul. Timp suficient pentru ca Iranul să-și mute materialele nucleare ilegale în alt amplasament.
Mai mult, bazele militare iraniene sunt exceptate de la controluri, spune Yadlin. Or, documentele capturate de Mossad arată că Proiectul Amad s-ar desfășura mai ales în baze militare, unde inspectorii nu au acces.
Ce urmărește Proiectul Amad
Netanyahu a afirmat: „Iată scopul afișat de Proiectul Amad: crearea de arme nucleare. Iar obiectivul declarat al aceste misiuni: producerea a cinci focoase nucleare, fiecare cu o putere de cinci kilotone de TNT, ce trebuie montate pe rachete. Aceasta înseamnă cinci bombe de la Hiroshima integrate pe rachete balistice.”