În condițiile în care Klaus Iohannis nu poate renunța la imunitatea prezidențială, specialiștii consideră că procesul de incompatibilitate trebuie „înghețat”.
Curtea Constituțională a decis că articolul în baza căruia inspectorii ANI i-au acuzat pe aleșii locali, care fac parte din Regiile de apă și canal, de incompatibilitate este constituțional.
În aceste condiții, pe 14 ianuarie 2015, începe la Instanța Supremă judecarea dosarului de incompatibilitate al președintelui ales Klaus Iohannis. Ce se va întâmpla atunci? Experții în Drept susțin că, odată ce s-a instalat în funcție, președintele României devine imun, atât pentru cauzele civile, cât și pentru cele penale, iar procesul se va suspenda.
Cauza „îngheață”
„În opinia mea, după momentul în care Klaus Iohannis își preia mandatul de președinte se bucură de imunitate, imunitate care suspendă procesul de la ÎCCJ, cu condiția să fie invocată. Excepția poate fi ridicată de oricare dintre părți, chiar și de instanță, din oficiu. Mai mult, președintele nu poate renunța la ea... ”, a explicat Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul Asociației Expert Forum.
Daniel Morar, membru al Curții Constituționale, arăta recent că „imunitatea președintelui are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază el că ar fi oportun”. El a amintit că legea prevede că președintele țării poate fi cercetat numai pentru infracțiunea de înaltă trădare, la cererea Parlamentului. Fostul primar al Sibiului a contestat raportul ANI în care a fost declarat incompatibil. În septembrie 2013, el a câștigat la Curtea de Apel Alba. ANI a atacat decizia cu recurs.
Recomandările noastre
