Legenda fondării Bucureştiului sau istoria unui hoţ de legendă – Tata Moşu, aventurile unui călugăr, acum ai bine de o sută de ani, prin lumea ameţitoare a marelui oraş, personaje diverse, în centrul unor momente de râs sau de plâns. Poveşti din Bucureşti în benzi desenate.
A doua ediţie a Salonului BD – „Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate”, care se deschide în această seară la Palatul Suţu, reuneşte o colecţie de benzi desenate dedicate Bucureştiului, realizate pe o perioadă de trei secole: secolul al XIX-lea, până în prezent, început de secol XXI. Conceptul acestui salon aparţine istoricului dr. Adrian Majuru şi autorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu. Anul acesta, invitaţi apeciali sunt Muzeul Benzii Desenate, reprezentat de Alexandru Ciubotariu, şi Asociaţia Muzeul Jucăriilor. „Orașul București este de văzut acum ca un adevărat examen: în ce măsură poate el alimenta în bandă desenată, povești care să atragă!? Este o trimitere la o vârsta pe care fiecare dintre noi o are, chiar dacă am intrat în virste clasice. Această vârstă este undeva păstrată și adesea, în unele situații care se tot desfășoară în viața noastră, ne raportează la lucruri începute în trecut și care de cele mai multe ori au continuitate”, spune dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti. Peste 60 de imagini de arhivă, unele expuse pentru prima iau viaţă pe simezele salonului. De la personaje clasice la cele imaginare, de la întâmplări cu haz, la cele politice, precum şi subiecte abordate în premieră în banda desenată romănească. „Legenda lui Bucur”, (autor Mihai I. Grăjdeanu) aduce, spre exemplu, un concept nou în peisajul muzeistic contemporan din România: banda desenată în expoziţiile temporare şi permanente ale muzeelor, subiectul mai sus menţionat făcând parte acum din expoziţia permanentă a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Alexandru Ciubotariu, coordonator al proiectului Muzeul Benzii Desenate spune, la rândul său: „De pe strada Popa-Nan sau Buzești până pe strada Traian, de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional, de la Teatrul Național vechi și nou, de la balconul CC-ului până «la bulivar, birjar», de la Casa Poporului până în Cișmigiu, de la Obor la Băneasa, din canale până pe dealul Cioplea, de la Inter la Capșa, de la Ateneu la Casa Scânteii, de la Universitate la Circ, de la Arcul de triumf la Pasajul Villacrose, de la postul Delea-Veche pe malul lacului Herăstrău, de pe Dâmbovița la CEC, din imaginar în real, din istorie în science-fiction, de la întemeiere și până în viitor, expoziția de față ne poartă într-o călătorie imaginară prin București cu ajutorul a 60 planșe de bandă desenată de la tot atâția artiști acoperind o perioadă a publicării lor de peste 125 de ani. Pe lângă scopul documentar și estetic, expoziția semnalează și o premieră. Este vorba de una din primele benzi desenate (neinventariate până acum), publicată în România, în revista Tocila, din anul 1890, sub semnătura artistului Constantin Jiquidi”.
„Identitatea Benzii Desenate româneşti riscă să se piardă din cauza unui puternic curent de comercializare a Benzii Desenate internaţionale. Am susţinut întotdeauna că noi, autorii BD din România, trebuie să promovăm, prin banda desenată, personajele şi poveştile româneşti . Contează cum desenezi, ce stil abordezi şi despre ce desenezi!”, spune Mihai Ionuţ Grăjdeanu.
Salonul BD – „Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate” ediţia a II-a, este vernisat îns eara aceasta, la ora 19.00, şi va fi deschis până la 31 august 2015, la Palatul Suţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti.
Recomandările noastre
