Directorul general a Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC), Dan Nicolae Tivilichi, a anunțat că în perioada următoare vor fi înființate, în țară, landporturi prin care fluxul de mărfuri să poată fi dirijat spre portul Constanța în condiții mai avantajoase decât în alte porturi din Europa. O primă discuție cu autoritățile a avut deja loc la Cluj, urmând să se pună la punct și întâlniri cu administrațiile din Târgu Mureș, Iași și București.
Landporturile vor fi de fapt niște agenții care vor monitoriza fluxurile de marfă care trec prin regiunile țării, scopul principal fiind canalizarea transportului spre Portul Constanța în condiții de preț mai avantajoase decât în alte porturi din Europa. “Tindem să construim aceste landporturi, porturi de uscat. O cantitate importantă de containere, de 150.000 TEU, poate chiar 200.000 pe an, pleacă din vestul ţării spre Hamburg, pe cale ferată, în loc să vină în Portul Constanţa. Acesta a fost principalul motiv pentru care ne-am dus la Cluj, unde am încercat o colaborare cu toate forţele implicate, reprezentând Vamă, Poliţie de Frontieră, administraţie şi să vedem ce se întâmplă, de ce se întâmplă acest lucru, care sunt cauzele şi unde putem să intervenim pentru a schimba acest flux de marfă”, spune directorul APMC, Dan Nicolae Tivilichi.
Pentru înființarea porturilor de uscat este însă nevoie de facilități oferite de autoritățile române proprietarilor de mărfuri. “Construirea landporturilor înseamnă ca noi, ( portul Constanța), să fim cunoscuţi, să existăm pe toate platformele de logistică, HUB-uri, din zona ţării noastre. Vestul ţării reprezintă un HUB, acolo există importante parcuri logistice. Am pierdut containere care tranzitau Portul Constanţa în favoarea Portului Hamburg. Dau un exemplu. Dacă pleacă din Constanţa, ca zonă liberă, când a ieşit din port, cel care are containerul trebuie să depună o garanţie, ajunge în zona unde trebuie să se descarce, plăteşte acea taxă ,dar pe această perioadă operatorii îşi blochează banii. Pe când dacă el îl descarcă la Hamburg, containerul este sigilat şi plăteşte doar când ajunge la Cluj fără să-şi mai blocheze banii. Este unul din motive. Şi a fost discutat cu cei de la ANAF pentru a vedea care sunt soluţiile, să putem face şi noi ceea ce fac cei de acolo”.
După discuția de la Cluj, zonă care acoperă vestul țării, vor urma diligențe la Târgu Mureș, Iași și București. Proiectul înființării porturilor de uscat are sprijinul ministerului Transporturilor. Într-un asemenea landport se monitorizează fluxul de mărfuri din zonă.Proprietarul mărfii este contactat și convins să aleagă portul Constanța. “Trebuie să ai o hartă. Este importantă și infrastructura dar în primul rând e vorba de bani, apoi de rapiditate. Sunt containere care pleacă din vestul țării pe calea ferată spre Hamburg. Și de acolo spre SUA, Africa, oriunde în lume. De ce să nu îi convingem să folosească Portul Constanța”, argumentează directorul APMC. Dan Nicolae Tivilichi spune că a preluat modelul altor țări exemplificând cu portul Koper din Slovenia, la Marea Adriatică, care are un landport la Budapesta și “nu fac altceva decât să monitorizeze fluxurile de marfă de acolo pentru a le atrage spre Koper”.
Recomandările noastre
