Numiri cu scandal la Curtea de Conturi a României

Numiri cu scandal la Curtea de Conturi a României

Pe 7 noiembrie a avut loc la Parlament ședința reunită a Comisiilor pentru buget finanțe din Camera Deputaților și Senat în vederea audierii candidaților pentru funcția de Consilier de Conturi în cadrul Curții de Conturi a României.

Pentru cele trei locuri vacante s-au înscris 13 candidați, unii cu CV-uri impresionante în domeniul auditului financiar, alții cu CV-uri impresionante în politică. Printre cei înscriși la interviul pentru un post de Consilier de conturi pe o perioadă de nouă ani s-au numărat, Nicolae Balalaia, șeful Curții de Conturi Prahova, Marin Popescu, Director general al Direcției de Control și Informații Clasificate din Senat, Bogdan Stan, fost președinte ANAF, Horia Neamțu, fost Presedinte al Camerei Auditorilor Financiari din Romania și fondator al Curții de Conturi în anii 90,  Claudia Boghievici, fost Ministru al Muncii, Vasile Gherasim, fost primar al sectorului 1 și consilier al Primarului General Gabriela Firea.

 

Comisiile reunite au selectat trei dintre candidați și anume pe Vasile Gherasim, Claudia Boghievici și Bogdan Stan iar dintre aceștia, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului i-a ales pe Vasile Gherasim și pe Bogdan Stan să fie consilier de conturi ai Curții de Conturi pentru următorii nouă ani. Însă aceste numiri sunt puse sub semnul întrebării, urmând ca Agenția Națională de Integritate și Curtea Constituțională să se pronunțe în cel mai scurt timp asupra legalității și compatibilității membrilor bordului Curții de Conturi aleși, dar și a unora dintre cei aleși luna trecută.

 

Prima problemă în desemnarea candidaților a ridicat-o Eugen Orlando Teodorovici, șeful comisiei de buget-finanțe din Senat care a făcut referire la faptul că cei care au ocupat funcții de ordonatori de credite nu ar trebui să poată ocupa funcții în aparatul de control care urmează să verifice cum au fost cheltuite sumele alocate instituțiilor bugetare. Este vorba despre cei care au ocupat funcții de miniștri, în special al lui Mihai Busuioc, fost secretar general al guvernului în condițiile în care SGG-ul este principalul ordonator de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului.

 

Este și cazul lui Vasile Gherasim, care a fost și primar de sector, dar și consilier pe probleme de urmărire a investițiilor pentru Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea. Membrii partidelor de la putere din comisiile reunite de buget-finanțe au refuzat să țină cont de această problemă și au decis să-i voteze pe cei doi, motivând că dacă o să reclame careva această situație, se va cere punct de vedere la Agenția Națională de Integritate și la Curtea Constituțională, dar nu înainte. Astfel, Mihai Busuioc a devenit chiar Președinte al Curții de Conturi, iar Vasile Gherasim Consilier de conturi.

 

O altă problemă ridicată a fost cea a candidaților care au mai ocupat mandate în cadrul Curții de Conturi. Este vorba despre Horia Neamțu și Marin Popescu care au mai deținut mandate în conducerea instituției în anii 90. Conform Constituției României din 2003, a fost limitată prezența în conducerea Curții de Conturi la un mandat. În acest context au fost respinse din start candidaturile celor doi, motivându-se o decizie a Curții Constituționale din 2014. La acel moment, Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la faptul că Ioan Anton, Anca Donovici și Marius Vorniceanu fuseseră numiți în anul 2008, respectiv în  2014 pentru încă un mandat de Consilier de conturi. Curtea Constituțională a dat dreptate contestatarilor de atunci și cei trei au fost înlocuiți din funcțiile ocupate ilegal.

 

Situația stă altfel deoarece atât Marin Popescu cât și Horia Neamțu au ocupat funcții în Curtea de Conturi în anii 90, înainte de adoptarea Constituției din 2003, or prevederile unei Constituții nu se aplică retroactiv. Membrii comisiilor de buget-finanțe nu au ținut cont de aceste argumente respingând candidaturile celor doi, în ciuda cv-urilor profesionale ale acestora. Neoficial, persoane din cadrul Curții Constituționale a României dau dreptate celor doi candidați respinși, însă nu se pot pronunța decât dacă vor fi sesizați oficial.

 

Tocmai de aceea unul dintre candidați, profesorul universitar Horia Neamțu, a depus deja o contestație la Camera Deputaților și Senat, precum și la unele grupuri parlamentare, urmând să fie sesizate și celelalte instituții abilitate să facă lumină în acest caz.