Sunt multe voci care susţin că PDL nu şi-l doreşte de fapt, preşedinte al României pe liderul PNL, Klaus Iohannis. Că liderii cei mai importanţi ai partidului de-abia aşteaptă să piardă alegerile prezidenţiale şi că mobilizarea e doar de faţadă.
De fapt, din ce am observat, cred că Vasile Blaga & Co., doresc să-l vadă pe Iohannis la Cotroceni mai ceva ca liberalii.
La discursurile la care am asistat la întâlnirea lui Iohannis şi a echipei sale cu activul ACL din Constanţa sau la Şcoala de vară de la Eforie Nord, liderii PDL l-au susţinut chiar cu mai mare entuziasm pe Klaus Iohannis decât colegii lor liberali. Mai mult chiar, marea construcţie de Dreapta, marele partid care se va numi PNL- PDL renunţând cu o teribilă uşurinţă la nume- era principalul punct de pe discursul lui Vasile Blaga.
Sigur, există mari probleme în unele organizaţii de la nivel local. Dacă la Centru mai marii partidelor se ceartă în direct, dar sunt cei mai buni prieteni în afara studiourilor Tv, în teritoriu, conflictul dintre organizaţiile PDL şi PNL este departe de a fi stins. Ruptura dintre cele două partide după eşecul alianţei D.A., care a atins apogeul prin constituirea USL are deja o istorie de peste 7 ani. Peste noapte, liderii celor două partide şi-au dat mâna şi au decis nu o simplă colaborare, nu o alianţă politică, ci o fuziune! Să le transmiţi asta unor lideri locali( nu toţi) care s-au bătut – la figurat şi la propriu, uneori- că de acum trebuie să se comporte ca fraţii nu este deloc simplu.
Recomandările noastre
