La finalul reuniunii NATO din Polonia, presa din România, ca și presa internațională și analiștii de politică externă vorbesc despre angajamentele luate de liderii lumii.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu spune că, în primul rând, Summitul a implementat decizia din 2014, de la Summitul organizat în Țara Galilor privind o forță militară cu o capacitate de intervenție rapidă. Aceasta deoarece, prin ocuparea Crimeei şi prin inflamarea situaţiei din Ucraina, Federația Rusă a promovat un climat ostil în Europa.

Sprijin direct pentru nord-estul Europei

„După acest Summit, cred că partea de nord – Polonia şi statele baltice, care au graniţă terestră directă cu Federaţia Rusă – va beneficia de un suport ceva mai direct. La sud, cât şi în ce priveşte situaţia României, nu sunt foarte multe comentarii de făcut”, spune Diaconescu, amintind că „semnalul a fost necesar și suficient”.

„NATO vrea să arate că există o forță multinațională puternică în flancul estic. De asemenea, planul de contingenţă reprezintă o discuţie veche. Numai Bulgaria şi România nu aveau un plan de contingenţă NATO”.

În ceea ce priveşte un plan de securitate în Marea Neagră, Diaconescu spune că „avem de-a face cu o situaţie de etapă, unde mai trebuie lucrat, fiindcă o prezenţă permanentă a NATO în Marea Neagră poate îmbrăca mai multe forme”.

„Însă, neproductiv este excepționalismul românesc (atât discursiv, cât și retoric), care nu își are locul aici”, a punctat fostul șef al diplomației române.

România, câștiguri colaterale

Directorul Centrului Global Focus, Oana Popescu, crede că „absolut deloc nu a fost un Summit de succes pentru România”. „Faptul că acestea au fost declarațiile președintelui arată o incapacitate a Administrației Prezidențiale și a diplomației românești de a-și asuma adevăratul nivel la care ne-am prezentat. Faptul că definim 40 de obiective după ce s-a terminat Summitul și enumerăm printre realizările noastre contribuția la acordul UE-NATO sau declarația privind întărirea securității transatlantice, este ridicol”.

În opinia analistului politic, acestea sunt câștiguri colaterale pentru România - „ne convin și am participat ca și ceilalți membri”.

Totuși, țara noastră „nu a reușit echilibrarea nordsud pe flanc. Singurele lucruri concrete pe care leam obținut, față de Summitul din Țara Galilor, sunt trupele poloneze care vor veni la București (reciproc și noi vom trimite trupe la ei) și operaționalizarea bazei de la Deveselu, care fusese prefațată deja, în timp ce Polonia și balticii au obținut trupe consistente NATO pe teritoriul lor”, a punctat Oana Popescu.

Pe de altă parte, analistul militar Dan Claudiu Degeratu a amintit, la TVR, cum lucrează propaganda rusă: „După evenimentele mari ale NATO, Rusia încearcă să proiecteze mesaje distorsionate către vecinătatea apropiată. Definirea unor decizii NATO ca fiind agresiuni globale se face pentru a demonstra că și pentru alții, nu doar pentru Rusia, deciziile ar putea avea efecte negative”.

În opinia lui Claudiu Degeratu, este foarte important un nou tip de alocare a resurselor către provocarea cibernetică, aceasta fiind „o nișă care ne-ar avantaja”.