De câteva zile Iașiul este împânzit de pași albaștri de pisică. Fete cu tricouri albe, având urme ale lăbuțelor pe piept, impart fluturași la concertul lui Ian Anderson, liderul trupei britanice de rock Jethro Tull.

Octavian Jighirgiu ne-a dezvăluit azi, în cadrul unei conferințe de presă, misterul. ”E o pisică albastră cu apripi, simbolul Festivalului Perform de teatru și Artă Performativă.” De ce pisica? ”Pentru că feline e mereu suprinzătoare, se asociază ușor cu spiritual tânăr, face tot felul de năzbâti. Ce om matur s-ar putea supăra pe ea?” a venit răspunsul ca o întrebare.

Opt zile de festival, șaptesprezece spectacole, cinci conferințe, două work-shop-uri, trei lansări de carte.

”Manifestarea teatrală este o expresie liberă a teatrului independent, atipic și nonconformist, special și specific, revoluționar și ultra-creativ,” ne-a explicat managerul festivalului.

Întrebat despre cum s-a făcut selecția trupelor, Florin Caracala, directorul artistic al festivalului, a ținut să sublinieze că a dorit să aducă publicului ieșean un altfel de teatru. Secțiunile sunt grupate în mai mult teatru și în mai puțin teatru și mai mult spectacol.

”Ăsta nu e teatru clasic. E tânăr, e spectaculos, e nebunie!” scrie pe pagina de facebook a festivalului, probabil cel mai bine promovat eveniment din online-ul românesc. ”Intrarea la toate spectacolele este liberă!” ne asigură organizatorii.

„To fringe or not to fringe,” aceasta este întrebarea cu care PERFORM își întâmpină publicul ieșean timp de opt zile, aducând laolaltă nume sonore ale teatrului românesc, de la actori ca Maia Morgenstern, Andreea Bibiri,  la regizori consacrați, cum ar fi Radu Afrim, Eugen Jebeleanu, Ioana Păun, coregrafi recunoscuți, precum Vava Ştefănescu, Andreea Gavriliu, Farid Fairuz și teatrologi prestigioși, precum Oltița Cîntec, Ionuţ Sociu, Cristina Rusiecki, până la tineri talentați despre care publicul va mai auzi.

”Fringe”-ul este folosit la marile festivaluri ale lumii de la Edinburgh, la Avignon. Teatrele independente se prezintă în fața unor impresari care cumpără spectacole pentru marile scene ale lumii.

”Momentan nu există în România o astfel de piață. Dar noi vrem să o creăm în anii ce vor veni, pentru că dinamica dezvoltării proiectelor culturale, spiritul inovativ al tinerei generații și curajul noilor abordări scenice pot atrage interesul impresarilor străini, ” spune cu încredere și determinare Florin Caracala.

Opt locații, în spații neconvenționale. Deși au examene, mulți studenți se implică.  Arun aleargă de la o locație la alta, pentru a asigura legătura dintre artiști și locul unde se vor produce. Camelia, o altă studentă, e fericită că lumea înțelege rostul agitației lor. Majoritatea tinerilor poartă cordeline cu urechiușe. Lumea zâmbește, când îi vede pe străzi.

”Iași-ul acestor zile este sub un asalt al tinereții,” ne spune o bătrână, încântată că orașul său poate fi viu, nu ca la moaștele Sfintei Parascheva.

”Cei 70000 de studenți sunt sufletul Iașiului. Ei țin orașul viu,” ne spune Vasile, un investitor local.