Pe sătenii din satul Izvoarele, comuna Slobozia Conachi, judeţul Galați, pare că nu-i mai vrea pământul. De o săptămână încoace, jurnalele televiziunilor de ştiri difuzează reportaje în care lumea e informată că, la Izvoarele, s-a deschis poarta iadului. Că pământul a luat-o la vale şi casele sărmanilor sunt pe cale să fie mistuite în măruntaiele de argilă de sub picioarele lor. Imaginile cu crăpăturile adânci ale scoarţei sunt asezonate cu sunete bizare.

Se reaminteşte, de fiecare dată, că, în toamna lui 2013, aceeaşi aşezare moldovană a fost zguduită, în mai puţin de trei luni, de sute de micro-cutremure. Ţăranii, cu puţină ştiinţă de carte, dau vina ba pe sondele de petrol de peste deal, ba pe ăia de la gaze care au umblat la ţeava subterană, toamna trecută, ba pe precipitaţii, ba chiar pe Necuratul. Faptele sunt clare. Pâmântul se mişcă. Cauzele sunt, însă, învăluite în mister. De fapt, oamenii şi-au făcut- o cu mâna lor. Iar în pericol nu e decât o târlă de oi. Şi nici ăla nu e mare.

EVZ a dus un expert geofizician la Izvoarele

În afară de o geoloagă de la Bucureşti, doamna Raluca Maftei, niciun specialist în fizica pământului nu a ajuns la Izvoarele. Asta până când, deunăzi, Evenimentul zilei l-a adus la faţa locului, pe cheltuiala sa, pe un expert al INFP, inginerul geofizician Mihai Diaconescu, specialist care a monitorizat zi de zi fenomenele ciudate de acum trei ani.

„S-a mişcat, în noaptea de luni spre marţi, pământul a alunecat 41 de centimetri. În total, în patru zile şi trei nopţi s-a dus la vale 3,5 metri!”, prezintă faptele, sec, Raluca Maftei, şefa compartimentului Geo-Hazard, de la Institutul Geologic Român. Primarul de Slobozia Conachi, Emil Dragomir, încălţat corespunzător cu cizme de cauciuc, o completează, în faţa cameramanilor strânşi ciopor la baza dealului mişcător: „Prima dată a luat-o spre o conductă de gaze şi acum a cotit-o câş. Au început să apară, în crăpături, izvoare de apă, ca nişte bălţi”. Dealul e plin de căcăreze, semn că oile nu se sinchisesc prea tare.

FOTO: Emil Dragomir, primarul de Slobozia Conachi se uită la noile forme de relief din satul său

Singura soluţie e să nu mai plouă

„Ia, uite, e îmbibat cu apă. Puneţi mâna, că nu vă mănâncă!”, îi îndeamnă primarul pe reporteri. Raluca Maftei spune că, acum, o împădurire e tardivă: „Alunecarea este cine ştie de când... E pantă şi abia acum se manifestă geomorfologic. În momentul în care ai strat de argilă şi nu e consolidat, tot ce ai peste se duce la vale...”. După ce studiază atent locul, geofizicianul Mihai Diaconescu se pronunţă: „Dacă nu plouă, în zece zile se va opri. Are o dinamică destul de stabilă”. Raluca Maftei îl acoperă, supărată tare: „Zona asta, ca şi altele, nu are hartă geologică! Pentru cea mai mare parte a ţării nu există astfel de hărţi mai detaliate de 1:200.000. Or, asta înseamnă că un centimetru de hartă reprezintă doi kilometri reali”. Apoi, îi dă dreptate expertului în fizica pământului: „Versantul e suprasaturat de apă. Dacă mai dă o ploaie, numa’ bunul Dumnezeu ştie ce se mai poate întâmpla”.

„Ieşea aer din pământ ca dintr-o gaură de şobolan!”

De fapt, singurul sinistrat, şi ăla fără nicio pagubă, e ciobanul care îşi are stâna cu 250 de oi fix în buza malului. A şi primit ordin de evacuare, dar nu se grăbeşte să-şi ducă oile în ograda sa de peste uliţă. Nea Şerban Mânjenean (foto), de 59 de ani a fost muncitor disponibilizat de la Sidex, s-a dat pe oierit de zece ani. E necăjit tare: „Mi-e frică. Cum să nu-mi fie? Toate relele se ţin scai de mine!”. Are propriile concluzii: „De la sondele de petrol e buba! Să pompeze mai puţin... Peste deal e plin de sonde”. Omul se referă la instalaţiile petroliere ale OMV-Petrom, dar nu pronunţă numele concernului. Povesteşte, supărat: „Înainte să înceapă, acu’ o săptămână, ieşea aer din pământ ca dintr-o gaură de şobolan! Se auzea cum curge apa pe dedesubt!”. Ciobanul spune că o să se mute dacă n-are încotro şi iar se supără pe viaţă: „Acu’ doi ani nişte interlopi mi-au dat foc la stână şi acu’ vine pământu’ peste mine! Am sunat la televiziuni şi la ziare şi n-a venit nimeni. Iar acu’ dau interviuri...”. Nea Şerban mai are o variantă ajutătoare: „Astă toamnă, s-au apucat şi ăia de la gaze să umble la o conductă, o sută de metri mai încolo. Şi acu’ sunt acolo şi s-a mişcat dealul!”. I-am văzut şi noi pe muncitorii care trebăluiau la conductă. Întrebaţi car e traseul ţevii, oamenii au dat din umeri: „E veche, dom’le”.

Sondele petroliere şi conducta de gaz

Comuna Slobozia Conachi are 4.860 de locuitori, cu tot cu satul Izvoarele. Din toată suflarea, doar 1.200 muncesc, din care peste jumătate sunt plecaţi „afară”. Emil Dragomir, edilul gălăţean, are 54 de ani şi e la primul mandat. Înainte vreme a fost şef peste cantinele Sidex-ului. Omul e sincer: „De când e satu’ ăsta au fost alunecări aici! Aici sunt sute de izvoae care ies din pământ, de unde şi numele... O parte din săteni au captat aceste izvoare în curţile şi grădinile lor. Asta a însemnat stoparea cursului natural al apei! Iar la noi pânza de apă freatică e foarte sus, chiar la un metru şi jumătate, doi!”, oferă primarul cea mai plauzibilă explicaţie a fenomenului din comuna sa. E sigur că sutele de micro-cutremure de acum câţiva ani nu au afectat cu nimic aşezarea. Are, însă, curajul să spună că sondele de peste deal ar fi fost cauza acestora: „Toţi cercetătorii mi-au zis că apropierea sondelor de foraj ar fi cauzat... Iar lucrarea la conducta de gaz de astă toamnă poate fi cauza alunecării de acum!”.

FOTO: Metaxia Doroja, țărancă de 28 de ani, casnică

„Sătenii şi-au făcut-o cu mâna lor”

Periodic, Slobozia Conachi e lovită şi de inundaţii. Ultima mai mare a fost astă-toamnă şi cea mai gravă, acum cinci ani când satul Piscu, din apropiere, a fost inundat aproape integral. Primarul trage aer în piept şi recunoaşte: „Inundaţiile tot de noi au fost cauzate. Este şi mâna noastră, că sătenii au obturat cursul normal al pârâului Sucu. Au pus sălcii, salcâmi pe mal, au făcut podeţe şi ridicat garduri, fără să fie proprietari şi fără autorizaţie...”. Păi, amenzi a dat? Emil Dragomir se foieşte, uşor nervos: „Eu nu-s ales aici să pedepsesc...”.

Revine la evenimentul zilei, alunecarea de teren care l-a propulsat îm prime-time-ul jurnalelor de ştiri: „Din punctul meu de vedere, mai mult de 10-15 metri nu va mai avansa. În maxim o lună! Asta dacă nu plouă tare. Iar singurul evacuat va fi ciobanul”. La final dezvăluie interesul său pentru mediatizarea cazului: „Io aş vrea să fac o împădurire, da’ nu acu’, ci după ce se stabilizează solul”. Pentru asta trebuie bani. Pe care nu-i are.

Vocea preotului: „Este un rău pe care ni l-am făcut singuri!”

L-am întrebat pe părintele Casian George, liderul spiritual al aşezării gălăţene, dacă nu cumva necuratul şi-a scos coada de sub pâmânt şi cu ea îl frământă acum ca pe un uriaş aluat de lut şi argilă. Preotul spune că asta e rânduiala lui Dumnezeu, dar că vina aparţine, în primul rând, oamenilor: „Este un rău pe care ni l-am făcut singuri! La Revoluţie, în 1989, în locul respectiv erau terasamente cu viţă de vie nobilă şi liziere de salcâmi. O perdea forestieră şi viticolă... Oamenii au tăiat copacii şi au desfiinţat via. Au făcut focul cu lemne vreo trei ani şi, apoi, a venit pâmântul peste ei. Noi, oamenii care am vrut să luăm salcâmii acasă, ne-am făcut singuri rău”.

Seismolog: „Nicio legătură între cutremurele din 2013 şi alunecarea de teren”

Expertul geofizician Mihai Diaconescu, om care a stat cu lunile, în toamna lui 2013 la Izvoarele, a evaluat, la pas, situaţia şi a participat la toată documentarea publicistică. Specialistul de la INFP e mult mai darnic în explicaţii. Şi tot ce spune are noimă. „«Roiul» seismic din zona Cişmele negre, la cinci kilometric de Izvoarele, a fost zona epicentrală unde s-au produs 420 de cutremure, între 17 septembrie şi 10 decembrie 2013. Am fost de zeci de ori, atunci, în zonă. Cauzele erau de natură pur tectonică datorate intersecţiei a două sisteme tectonice diferite. Unul la Nord – al Faliei Sf. Gheorghe, şi al doilea la Sud, al faliei Peceneaga Camena. Zona afectată de la Izvoarele a fost pe o lungime de maxim 200 de metri unde, din cauza structurii «acviferului» - adică stratul unde e concentarată apa – situat la suprafaţă, zgomotele – fireşti la un cutremur, precum şi amplitudinea mişcării solului au fost amplificate. Dar fără pagube materiale sau umane! Nu e nicio legătură între cutremurele din 2013 şi alunecarea de teren de azi!”.

Captarea izvoarelor de către localnici

Seismologul spune că alunecarea de azi s-a produs pe fondul uneia mai vechi, din cauza precipitaţiilor masive din ultima vreme. A identificat, în exclusivitate pentru EVZ, motivele: „Cauzele identificate, preliminar, de mine, sunt: ploile şi zăpada; existenţa unui start de argilă la 50 de centimetri, până la un metru, sub stratul de loess – pământul negru şi neterasara vechilor alunecări. Mai iau în calcul şi captarea istorică şi încă prezentă, de către localnici a nenumăratelor izvoare din zonă”. În ceea ce priveşte lucrarea la conducta de gaz din apropiere, inginerul geofizician e de părere că este prea mică pentru a fi afectat intabilitatea terenului.

Raluca Maftei: „Fenomenul se desfăşoară. N-am concluzii”

Şefa Colectivului Geo-Hazard al Institutului Geologic Român, Raluca Maftei (foto), a fost de mai multe ori la Izvoarele, dar e zgârcită cu concluziile. „Nu am verdicte. Nici cauze nu pot să dau! O alunecare de teren nu are niciodată o singură cauză. Sunt mai multe. Când se atinge punctul critic se porneşte. Fenomenul e încă în desfăşurare. Trebuie să vedem ce se întâmplă în adânc la 100 de metri. Abia atunci concluzionăm fără dubii. Acum nu mă pot hazarda”, se fereşte de orice declaraţie tranşantă şefa de la Geo-Hzard. „Am întocmit un raporţel către Ministerul Cercetării, dar nu vă pot spune nimic acum”. Am văzut şi noi Raportul. E sec, plin de constatări, împănat cu poze şi fără concluzii la zi.