Guvernul Merkel a aprobat o schiţă de buget federal care a provocat o reacţie mânioasă din partea ministrului Apărării, Ursula von der Leyden, care a prezentat o notă de protest. Nivelul redus al cheltuielilor pentru Apărare reprezintă o sfi dare directă a lui Merkel la adresa lui Trump, aruncând gaz peste războiul comercial.

Este prima ciocnire majoră din cadrul noii Mari Coaliţii, dat fiind că Ursula von der Leyden este membră a Uniunii Creştin Democrate, iar Olaf Scholz, ministru al Finanţelor şi vice-cancelar, este social-democrat.

Potrivit schiţei de buget, Ministerul Apărării ar trebui să primească 38,5 miliarde de euro în 2018, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro în plus faţă de anul trecut, şi 41,5 miliarde de euro în 2019. Această evoluţie ar duce în anii viitori procentul din PIB alocat Apărării la 1,28%.

Un procent departe de limita minimă de 2% din PIB la care ţările membre NATO s-au angajat, plasând Germania sub Statele Unite (3,58%), Grecia (2,32%), Marea Britanie (2, 14%), Estonia (2,14%), România (2,02%), Polonia (2,01%), Lituania (1,77%), Franţa (1,75%) etc.

 

Firimituri pentru Apărare

Ministrul german al Apărării a solicitat o creştere de buget de 21 de miliarde de euro până în 2021, bani consideraţi necesari pentru a pune în practică ambiţiile manifestate doar verbal până acum de Berlin, de a consolida capacitatea militară a Europei şi de a reduce dependenţa de Statele Unite.

Din cele cinci miliarde de euro oferite în plus Apărării de ministrul Finanţelor, jumătate ar acoperi doar creşterile de costuri cu personalul, potrivit unor oficiali germani citaţi de DefenseNews.

„Germania se izolează singură cu o astfel de abordare a probemelor interne”, apreciază Christian Mölling de la German Council on Foreign Relations.

Însă Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, respinge ideea că Germania a renunţat la obiectivul de a ajunge la 2% din PIB pentru Apărare până în 2025: „Nu văd ce contradicţie ar fi”, le-a spus el jurnaliştilor din Berlin. „Văd angajamentul faţă de obiectivul NATO şi necesitatea de a merge în această direcţie. Ne aflăm pe drumul spre această ţintă.”

 

Cheltuielile militare şi războiul comercial

La începutul lunii martie, secretarul american al Trezoreriei, Steve Mnuchin, declara la CNBC că modul în care partenerii din NATO îşi respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare va fi unul dintre criteriile după care preşedintele Trump va decide cum se vor aplica taxele la importurile de oţel şi aluminiu. Oficialii UE s-au grăbit să respingă cu indignare această abordare, considerând-o o ameninţare la adresa relaţiilor transatlantice. Comisarul european pentru Bugetul European, germanul (!) Günther Oettinger, declara într-un interviu acordat postului ARD pe 11 martie: „Ar trebui să fie vorba numai despre comerţ. Apărarea, NATO şi alte subiecte nu ar trebui să fie amestecate.” Donald Trump a anunţat că amână până la 1 iunie aplicarea noilor taxe la importurile de oţel şi aluminiu, pentru a da timp echipelor de negociatori de la Washington şi Bruxelles să ajungă la un compromis.