Editura Evenimentul si Capital

MOARE republica lui de Gaulle: Și cu Macron și cu Le Pen, Franța se va ADÂNCI în HAOS

Franța lui Macron și Le Pen
Autor: | | 3 Comentarii | 1608 Vizualizari

Indiferent care dintre cei doi candidați va deveni președinte, problemele pentru Franța și pentru Uniunea Europeană de-abia încep.

Faptul că nici unul dintre cei doi finaliști ai alegerilor prezidențiale din Franța nu aparține unuia dintre partidele mari este doar ultimul dintr-un lung șir de semne că a V-a Republică trage să moară, arată o analiză Stratfor.

Instituită de Charles de Gaulles în 1958, a-V-a Republică acordă puteri considerabile șefului statului: președinția Franței este una dintre cele mai puternice poziții alese democratic din întreaga lume. Locatarul din Palatul Elysée este comandant suprem al forțelor armate, își alege prim-ministrul (cu aprobarea Adunării Naționale), are dreptul de a convoca referendumuri și de a dizolva camera inferioară a Parlamentului.

Când a instituit acest sistem prezidențial puternic, de Gaulle a invocat necesitatea stabilității politice, după ce, în ultimii 12 ani, în perioada tulbure de după război, se perindaseră 23 de prim-miniștri. Iar populația i-a acordat dat această putere, printr-un referendum din septembrie 1958, cu o majoritate zdrobitoare de 79,2%.

Deși foarte puternic, președintele Franței nu poate conduce totuși discreționar. Cu un rol dominant în politica externă și în domeniul apărării, el trebuie să accepte întâietatea premierului în problemele interne, deși șeful statului are și aici un cuvânt cu mare greutate.

Totuși, pentru ca puterea președintelui să fie deplină, el trebuie să beneficieze de o majoritate în Adunarea Națională. În caz contrar, o „coabitare” poate pune suficiente bețe în roatele politicii prezidențiale, încetinind sau chiar paralizând procesul legislativ.

Tocmai pentru a evita o a patra coabitare din istoria celei de- a V-a Republici, parlamentarii au aprobat în anul 2000 un pachet de reforme care să ajute președintele să-și formeze o majoritate în Adunarea Națională cu membri din partidul său.

Măsurile din 2000 favorizau principalele partidele din acea vreme – Republicanii și Socialiștii - și evident pe candidații acestora la prezidențiale.

După 17 ani, însă, nici Emmanuel Macron, nici Marine Le Pen, nu fac parte din cele două mari tabere politice. Mai mult, nici unul nu poate spera la o bază parlamentară solidă, în ciuda faptului că alegerile legislative au fost în mod intenționat programate pe 11 și 18 iunie (două tururi), tocmai pentru a veni în siajul prezidențialelor, favorizând formarea unei majorități pro-prezidențiale în Adunarea Națională, pe cunoscutul principiu al „locomotivei”.

Această situația, cu ambii finaliști ai alegerilor prezidențiale din afara partidelor tradiționale este una cu totul nouă în Franța, iar sistemul politic din Hexagon nu a fost gândit pentru a-i face față, scrie Stratfor.

Deși este o creație politică a președintelui socialist François Hollande, Emmanuel Macron și-a creat propria formațiune, „En Marche!”, cu care intenționează să participe la alegerile parlamentare. Jumătate dintre membrii „En Marche!” vor fi politicieni „noi”, recrutați din rândurile societății civile, anume pentru a contracara aversiunea pe caree francezii o resimt față de politicienii „vechi”.

Pentru cealaltă jumătate, Macron speră să atragă membri de la partidele din întregul spectru politic tradițional, așa explicându-se eticheta „centristă” pe care fostul bancher de la Rothschild și ministru socialist al Economiei, Macron a abordat-o ostentativ („Nu sunt nici de stânga, nici de dreapta!”).

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate