Mugur Isărescu spune că BNR a transmis Parlamentului un răspuns la cererea preşedintelui de reexaminare legea dării în plată, prin care propune o serie de criterii clare de departajare pentru cei care vor beneficia de aceasta, dar şi un set de obligaţii pentru bănci, care să garanteze un proces corect de împărţire a poverii între clienţi şi bănci, iar executarea silită să fie doar o soluţie de ultim resort.

"Cererea de reexaminare a preşedintelui a primit din partea BNR un răspuns detaliat. Peste 20 de pagini se găsesc de câteva săptămâni bune în Parlament pentru a fi dezbătute. Este obligaţia acestei instituţii să îşi dea părerea şi când este solicitată şi atunci când procesul legislativ se referă la sistemul financiar bancar. (...) BNR a susţinut, continuă să susţină şi va susţine recomandări către băncile comerciale pentru a evita demararea de către acestea a procedurilor de executări silite ale consumatorilor de produse financiare, ale căror obligaţii financiare au devenit prea împovărătoare din cauza unor schimbări neaşteptate survenite după încheierea contractului de credit prin iniţierea unor negocieri menite să conducă la identificarea unor soluţii echilibrate", spune, marţi, Isărescu în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională a ţării noastre, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, BNR a pornit în demersul său de la viziunea Directivei 17/2014, care va trebui să fie pusă în practică şi în România în cursul lunii martie. Directiva se referă la contractele de credit oferite consumatorilor pentru locuinţe, însă, în opinia lui Mugur Isărescu, nu a fost luată în considerare deloc în forma actuală a legii privind darea în plată.

"Directiva se referă la o umanizare a creditării prin asigurarea unui caracter sustenabil şi, inclusiv, prin refacerea încrederii consumatorilor în sistemul financiar prin creşterea gradului de educaţie financiară a consumatorilor în ceea ce priveşte practicile responsabile de gestionare a datoriilor. Din acest punct de vedere, privind şi la prevederile Directivei 17, dacă se poate în acest text de lege, cel puţin parţial, dacă nu într-un text de lege special, pentru stocul de credite, adică pentru creditele în derulare, acest proces de umanizare, de renegociere, de găsire de soluţii pe cale bilaterală, trebuie derulat ca urmare a unei evaluări realizate pe criterii obiective care să justifice începerea acestui proces de renegociere. Finalitatea obţinută trebuie să fie împărţirea între clienţi şi bănci a poverii suplimentare. Această povară suplimentară apărută ca efect al crizei şi împărţirea ei se poate introduce în textul legii", a subliniat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, legea trebuie să cuprindă criterii clare a celor care vor beneficia de aceasta. BNR crede că trebuie avuţi în vedere consumatorii care au încheiat un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă, a cărui valoare la momentul acordării nu depăşea un prag rezonabil; cei care deţin o singură locuinţă ipotecată în favoarea băncii, care reprezintă domiciliul acestora; cei care au o situaţie financiară depreciată semnificativ faţă de momentul încheierii contractului, măsurată printr-un grad de îndatorare împovărător raportat la venituri; cei care au încercat să negocieze cu băncile de bună credinţă şi nu au reuşit să ajungă la un rezultat.

De altfel, Banca Naţională propune şi o serie de obligaţii pentru creditori, adică pentru bănci, care ar putea fi introduse în lege.

 "Pentru a trece de la ceea ce noi facem şi în prezent, constrângere morală, la instrumente mai constrângătoare, în concordanţă cu Codul Civil şi cu legile bancare existente de 25 de ani, şi nu în dauna legislaţiei bancare, (legea -n.r.) poate să prevadă reglementări prin care băncile să fie obligate să construiască parteneriate de bună credinţă cu debitorii despre care am vorbit. Aceste măsuri vor cuprinde cel puţin următoarele obligaţii pentru bănci, care pot să fie prevăzute în lege: să elaboreze planuri de negociere transparente, în care luarea în considerare a executărilor silite să fie o soluţie de ultim resort, băncile să raporteze Băncii Naţionale planurile de negociere şi stadiul negocierilor cu clienţii", precizează Isărescu.

Şeful Băncii Naţionale a mai adăugat că se poate avea în vedere şi propunerea băncilor comerciale care a fost lansată public, şi anume ca planurile de negociere, criteriile, să fie însuşite de industria bancară în mod voluntar şi să facă parte dintr-un cod de conduită etică a băncilor.

"Timpul este scurt şi dacă băncile nu vor face acest lucru extrem de rapid, noi vedem ca această problemă să fie reglementată în textul legii", a afirmat Mugur Isărescu.

Totodată, banca centrală are propuneri şi pentru viitorii clienţi. În primul rând, programul Prima Casă să fie exclus de la prevederile acestei legi, iar pentru creditele clasice, clienţii să poată opta între un credit cu "dare în plată", dar cu avans mai mare, sau pentru unul fără "dare în plată", şi cu avans mai mic.