Editura Evenimentul si Capital

Legea conversiei creditelor în CHF, un cadou şi pentru bogaţi

Autor: | | 3 Comentarii | 2315 Vizualizari

Controversă. Parlamentarii au eliminat pe ultima sută de metri din textul proiectului de lege plafonul maxim de credit, ceea ce ridică suspiciuni

După atâtea dezbateri publice pro şi contra, Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni (CHF) în lei, la cursul de la data încheierii contractului, a primit ieri votul final, în unanimitate, în Parlament.

Eliminarea plafonului maxim până la care se aplică legea, de 250.000 de CHF, a generat imediat reacţii: „Ca să fie foarte evident că legea nu e făcută în niciun caz pentru amărâți, s-au eliminat și prevederile referitoare la 50% din venit și plafon de 250.000 franci valoarea creditului. Să fie pentru toți șmecherii, fără număr, fără număr...”, a fost mesajul postat ieri pe o reţea de socializare de Ionuţ Popescu, fost ministru de Finanţe.

Noile dobânzi, o necunoscută

Este a doua lege care deranjează foarte tare băncile, după Legea dării în plată, care a avut printre iniţiatori aceleaşi persoane ca în cazul creditelor în franci.

Actul normativ urmează să primească aprobarea preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat ieri că va cere băncilor o opinie, înainte să se pronunţe. Chiar dacă va ajunge în Monitorul Oficial în forma aceasta, nu se ştie ce se va întâmpla cu soldul creditelor, odată transformat în lei. De pildă, la ce dobândă vor fi calculate ratele de acum încolo? Legea nu precizează decât că această conversie se va realiza prin act adiţional.

„Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator”, este tot ceea ce precizează legea. Ce va însemna asta, rămâne de văzut.

Isărescu: Sunt riscuri mari

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că astfel de legi pot creşte riscul de ţară al României, ceea ce va duce la majorarea costului cu care statul se împrumută.„Niciodată în 26 de ani nu am fost într-o situaţie atât de bună, dar nu au existat nici atâtea riscuri. Şi nu este vorba de riscuri mici, ci de riscuri mari”, a mai spus guvernatorul BNR. Pe de altă parte, Isărescu a reamintit şi îndemnul pe care l-a adresat deseori băncilor, de a renunţa la aroganţă şi a negocia cu clienţii, pentru a împărţi povara creditării.

Băncile au anunţat că speră într-o contestare a legii la Curtea Constituţională. O opinie interesantă a avut însă Florian Libocor, economistul şef al BRD. „Am îndrăzneala să fac o predicţie: cred că cele două legi vor dispărea exact cum au apărut, după ce întreaga tevatură politică se va fi încheiat. Mai în glumă, mai în serios, cam de Mărţişor”, a afirmat Libocor, potrivit Agerpres.

Cele mai mari rate, la împrumuturile în lei

O lege specială pentru datornicii în franci îi nemulţumeşte pe ceilalţi datornici la bănci, care vor ca toate creditele în valută să beneficieze de aceste reglementări speciale. Argumentul lor principal: şi cursul euro a crescut cu peste 50% din 2006 încoace. În plus, creditarea s-a realizat preponderent în lei, potrivit datelor BNR. Astfel, la finele lui 2014, 3,2 milioane de români aveau credite în lei, 428.000 - în euro, 75.400 - în CHF. În martie 2016 mai erau 54.615 credite. BNR mai arată că, la un credit de 60.000 euro echivalent, luat în 2006, cei cu creditele în CHF, chiar şi cu o creştere de 73% a cursului, au plătit mai puţin decât cei cu credite în euro sau lei.




Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate