Editura Evenimentul si Capital

Laura Kovesi, șefa DNA: ”Persoanele condamnate să nu mai poată exercita funcții publice”

Laura Kovesi
Autor: | | 7 Comentarii | 37990 Vizualizari

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este necesară o interdicţie legislativă clară ca persoanele condamnate pentru fapte săvârşite în timpul mandatului să nu mai poată exercita funcţii publice.

În privinţa problemelor invocate de Fisc în recuperarea prejudiciilor, Kovesi consideră că aceste aspecte nu sunt recente şi că ar fi trebuit făcute publice mai demult, adăugând că este important, totuşi, că instituţiile statului au început un dialog pe această temă, chiar dacă a fost provocat de DNA.

AGERPRES: În ultimii ani, activitatea procurorilor anticorupţie a crescut de la lună la lună. Amplificarea activităţii DNA cere şi mai multe resurse umane şi materiale?

 

Laura Codruţa Kovesi: Cu siguranţă da. Spre exemplu, dacă luăm datele statistice din acest an, în prezent avem în lucru peste 6.600 de dosare, care sunt repartizate unui număr de aproximativ 110-120 de procurori, dar să nu uităm că la începutul anului aveam un stoc de 4.100 de dosare rămase de anul trecut. Numărul dosarelor care se înregistrează în DNA creşte de la an la an şi cu siguranţă o suplimentare a resurselor umane este binevenită.

 

AGERPRES: Dar şi cele materiale?

Laura Codruţa Kovesi: Avem nevoie şi de resurse materiale mai ales atunci când discutăm de dosare în care sunt prejudicii şi este necesar să dispunem expertize. Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală a adus o dispoziţie obligatorie pentru procurori, şi anume ca atunci când cei suspectaţi în dosarele noastre solicită efectuarea unor expertize, acestea sunt obligatorii. Pe lângă cheltuielile care sunt necesare cu efectuarea expertizelor sau alte cheltuieli judiciare, desigur că sunt necesare şi cheltuieli pentru buna funcţionare a instituţiei. Tot noul Cod de procedură penală ne obligă, spre exemplu, să copiem dosarele şi să le furnizăm persoanelor care sunt cercetate în dosar. Acest lucru nu era obligatoriu înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Astfel că toate cheltuielile cu copierea dosarelor presupun şi cheltuieli materiale. Deci, ca orice instituţie publică, avem şi noi nevoie de diferite sume de bani pentru astfel de cheltuieli.

AGERPRES: Anul trecut, valoarea prejudiciilor reţinute în dosarele DNA a fost una foarte importantă. Se menţine şi în acest an?

Laura Codruţa Kovesi: Da, desigur că se menţine. Instituirea măsurilor asigurătorii şi aplicarea instituţiei confiscării extinse este o prioritate pentru procurorii din DNA. În primele nouă luni ale anului sunt peste 187 de milioane de euro valori indisponibilizate de către procurori prin instituirea unor sechestre, prin blocarea unor sume de bani sau ridicarea acestora şi depunerea în diverse conturi bancare. Este important ca, pe lângă investigaţia penală, să existe şi o investigaţie financiară, să încercăm să recuperăm prejudiciile mai ales atunci când ele sunt cauzate statului şi bugetului de stat, pentru că în principal acest gen de fapte le investighează DNA. Şi, nu în ultimul rând, este important să dispunem şi confiscări pe sumele de bani pe care persoanele pe care le cercetăm le dobândesc în mod ilicit.

AGERPRES: Aţi declarat recent că ANAF trebuie să recupereze 310 milioane de euro. ANAF spune că e vorba de 150 de milioane euro, pentru că restul nu pot fi recuperaţi.

Laura Codruţa Kovesi: Este important că ANAF a fost sensibilă la ce am declarat cu puţin timp în urmă. Valoarea sumelor de bani care trebuie confiscată noi o avem în hotărârile judecătoreşti care sunt date doar în dosarele DNA şi pe care le monitorizăm inclusiv prin număr de sentinţe - ştim exact câte hotărâri judecătoreşti sunt şi de aceea ştim exact şi sumele de bani care trebuie confiscate. Este important, totuşi, că instituţiile statului au început un dialog, chiar dacă provocat de DNA, dar cel mai important este să se găsească şi măsuri. Aşa cum am văzut din punctul de vedere trimis de ANAF, sunt foarte multe situaţii în care ei spun că nu pot executa aceste hotărâri definitive şi nu pot valorifica sumele de bani confiscate. Este important să fie adoptate măsuri legislative, administrative, de reorganizare instituţională dacă este necesar. Ceea ce este, totuşi, îngrijorător este că aceste motive pentru care nu s-au executat hotărârile judecătoreşti nu au apărut la începutul acestui an. Probabil, ele existau şi în anii anteriori şi probabil nimeni nu a dat atenţie modificării acestor impedimente şi executării efective a tuturor bunurilor confiscate. Ministerul Justiţiei a susţinut şi susţine că este necesară înfiinţarea unei noi agenţii. Da, poate este necesară, nu contest acest lucru, dar cred că mult mai important este ca, pe lângă înfiinţarea unei agenţii noi să fie rezolvate şi celelalte impedimente semnalate în comunicatul ANAF. Este important ca acele două instituţii să găsească o soluţie comună şi să înceapă efectiv executarea acestor sume. Noi am tras şi în cursul anului trecut un semnal de alarmă, şi cu ocazia prezentării raportului de activitate. Iată că a trecut aproape un an şi nu s-a rezolvat în niciun fel această problemă.

AGERPRES: Câte comisii rogatorii aţi solicitat în acest an?

Laura Codruţa Kovesi: Numărul comisiilor rogatorii a crescut în acest an. Sunt peste 60 de solicitări pe care le-am transmis în general colegilor din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi din afara UE. Din investigaţiile noastre, de foarte multe ori rezultă că anumite părţi ale activităţii infracţionale s-ar fi desfăşurat în străinătate, dar de foarte multe ori prin aceste comisii rogatorii încercăm să identificăm bunuri şi valori care pot fi supuse sechestrului.

AGERPRES: Au apărut metode noi de comitere a infracţiunilor descoperite de procurori?

Laura Codruţa Kovesi: N-aş putea spune că au apărut metode noi. Tipologiile de comitere a faptelor de corupţie - cele clasice sau cele conexe de corupţie - se menţin cam aceleaşi. Ceea ce este nou, dacă putem să spunem aşa, este modalitatea de secretizare, de confidenţializare, de ascundere a modului în care se comit astfel de fapte. Observăm că suspecţii din dosarele noastre îşi iau tot mai multe măsuri de precauţie atunci când comit astfel de fapte, se încearcă încheierea unor contracte - de genul contracte de consultanţă, contracte de închiriere - pentru a disimula diferite sume de bani care se dau cu titlu de mită sau de alte foloase. N-aş putea să spun că avem infracţiuni noi sau metode noi de comitere, ci doar metode noi de ascundere sau de a încerca să ascundă modalitatea de comitere a unor fapte.

AGERPRES: Unele afirmaţii ale politicienilor la adresa DNA au fost considerate de către Inspecţia judiciară, în mod repetat, ca aducând atingere independenţei justiţiei. Ce se întâmplă mai departe, dincolo de acest verdict?

Laura Codruţa Kovesi: Dincolo de acest verdict nu se întâmplă nimic. Nu se aplică niciun fel de sancţiune, nici pecuniară, nici de altă natură, politicienii nu sunt opriţi în niciun fel să mai dea astfel de declaraţii. Ceea ce este important pentru sistemul judiciar şi, în primul rând, pentru DNA este să tragă un semnal de alarmă atunci când astfel de declaraţii depăşesc cadrul legal, atunci când întreaga activitate a instituţiei este umbrită prin aceste declaraţii, atunci când se pune sub semnul întrebării asupra independenţei sau imparţialităţii unei instituţii. Sper să existe o sancţiune din partea cetăţenilor atunci când merg la vot cu privire la politicienii care atacă în mod repetat activitatea DNA şi o fac într-un mod total nejustificat.

AGERPRES: Aţi afirmat că arestând tot nu este soluţia pentru reducerea corupţie. Ce poate schimba DNA în România şi ce nu?

Laura Codruţa Kovesi: Da, într-adevăr, cred că în această luptă de combatere a corupţiei, mai ales la nivel înalt, nu este suficientă doar o instituţie cum este DNA şi cred că ceea ce facem noi trebuie dublat întotdeauna de măsuri preventive. Cred că ceea ce a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităţilor. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi de faptul că li se pretinde mită, care vin să reclame acest lucru. Sunt foarte mulţi funcţionari de instituţii cărora li se oferă mită şi vin şi ne sesizează cu privire la aceste lucruri. Cred că foarte mulţi dintre funcţionarii care lucrează în ministere au devenit mai atenţi, mai corecţi cu documentele pe care le întocmesc, tocmai datorită acţiunilor pe care DNA le-a făcut. Cred că o modificare a mentalităţilor, o creştere a (încrederii - n.r.) cetăţenilor în instituţiile judiciare se datorează dosarelor şi activităţii desfăşurate de DNA.

AGERPRES: Aveţi o relaţie bună cu Guvernul? V-au respins vreo solicitare?

Laura Codruţa Kovesi: Dacă ne referim la o relaţie instituţională, da, avem o relaţie instituţională bună. Pot să spun că la solicitările pe care le-am făcut de suplimentare a anumitor posturi, a bugetului, da, am primit răspuns. Nu în prima lună după solicitare, dar oricum am primit răspuns favorabil. Deocamdată nu avem cereri către Guvern care să ne fi fost respinse.

AGERPRES: Există în lucru în prezent dosare care se referă la activitatea actuală a unor membri ai Executivului?

Laura Codruţa Kovesi: Nu vă pot răspunde, nu este informaţie publică în acest moment.

AGERPRES: Cum vedeţi rezolvat impasul creat în urma respingerii cererilor de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari sau miniştri? Unele anchete s-au oprit iar în altele procurorii nu au mai putut să ia anumite măsuri.

Laura Codruţa Kovesi: Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Şi poate că nu se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă. Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România - şi dacă m-aş referi la statutul magistraţilor, şi ei beneficiază de imunitate - trebuie obţinut un aviz înainte de a fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri, aceasta este unică. Nu poţi să anchetezi un ministru sau un fost ministru în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului, spre exemplu, dacă acel ministru deţine şi calitatea de parlamentar. În aceste situaţii, anchetele se blochează şi nu pot să-şi urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situaţii în care foşti miniştri deţin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obţinute cu titlu de mită. Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistraţi sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce priveşte arestarea şi percheziţionarea. Deci, cred că o modificare legislativă cel puţin în a echilibra într-un fel aceste imunităţi este necesară.

AGERPRES: Anchetele DNA care ar putea viza persoane cu funcţii publice importante pot să conducă la o criză politică sau economică în România, aşa cum se vehiculează în media? Adică simţiţi presiuni de undeva?

Laura Codruţa Kovesi: Noi nu avem legătură cu ce se întâmplă în spaţiul politic sau în spaţiul economic. Desigur că, atunci când sunt implicate persoane care deţin în acelaşi timp şi calitatea de politician într-un partid, cu siguranţă se poate vorbi despre o criză politică. Am auzit discuţii de acest gen, însă nu e problema noastră. Noi anchetăm persoane pentru presupuse fapte de corupţie şi le anchetăm pentru că la un anumit moment, la momentul anchetei sau la momentul comiterii faptei penale deţin o funcţie într-o instituţie publică. Cred că ar fi binevenit a se lămuri această problemă de a deţine simultan şi o funcţie într-un partid, şi o funcţie într-o instituţie publică. Nu este problema DNA că un preşedinte de consiliu judeţean pe care noi îl investigăm într-o anchetă are, în acelaşi timp, şi calitate de preşedinte de partid sau o altă funcţie de conducere într-un partid. Noi nu-l anchetăm pentru că face parte dintr-un anumit partid, ci noi anchetăm fapte penale, persoane care deţin anumite funcţii în instituţiile publice. Cred că dacă această problemă a diferenţierii între funcţia politică şi funcţia publică ar fi lămurită, atunci nici DNA n-ar fi acuzată că face dosare cu politicieni. În principal, noi avem o competenţă stabilită expres prin lege şi pe care nu o modificăm în funcţie de cum o persoană sau alta devine membru al unui partid sau al altui partid.

AGERPRES: Ultima acuzaţie la adresa DNA este că blocaţi fondurile europene. Cum comentaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Este total falsă această acuzaţie. Pot să vă zic că, în prezent, procurorii din DNA au înregistrat în primele nouă luni ale anului în jur de 800 de dosare cu fonduri europene. Marea majoritate a sesizărilor sunt venite de la instituţii ale statului care au atribuţii de control pe aceste fonduri, în principal Corpurile de control ale diferitelor ministere. Sunt foarte multe sesizări venite şi de la persoane fizice, peste 450 de dosare cu acest obiect au fost soluţionate doar în nouă luni de procurorii DNA. Am observat că de foarte multe ori aceste sesizări vizează doar anumite vicii de procedură care nu întotdeauna atrag şi o răspundere de natură penală. Deci, nu orice viciu într-o procedură cu fonduri europene este neapărat o infracţiune. Însă, de ce susţin că aceste acuzaţii sunt nefondate: noi nu anchetăm oportunitatea cheltuirii fondurilor europene, noi anchetăm anumite infracţiuni legate de folosirea fondurilor europene. Sunt situaţii în care, spre exemplu, se efectuează proceduri de achiziţie publică cu fonduri europene în care anumite persoane, de obicei membri ai unor comisii care organizează licitaţii, spre exemplu, sunt implicaţi în fapte de natură penală. Noi investigăm doar acele persoane, fără a avea vreo legătură directă cu procedura în sine. Noi dacă spre exemplu facem investigaţie cu privire la o persoană care furnizează date despre licitaţia care urmează să aibă loc, putem investiga acea persoană, dar noi nu avem legătură mai departe cu ce se întâmplă în licitaţie. Fiecare minister, fiecare instituţie publică poate să-şi continue licitaţia, poate să refacă licitaţia, să respecte legea în ceea ce priveşte achiziţia publică. Nu este problema DNA cum cheltuie ei banii, cum desfăşoară licitaţia mai departe dacă în desfăşurarea acelei licitaţii sau în modul în care se cheltuie banii din fonduri europene nu se comite o infracţiune de competenţa DNA.

AGERPRES: Sunt foarte multe voci care spun că, deşi s-au reclamat posibile fapte de corupţie în legătură cu finanţarea partidelor, nu există nicio finalizare. Sunt dosare în acest sens în lucru la DNA?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate