Îmi aduc aminte cu deosebită plăcere de anii copilăriei mele, atunci când ne adunam toţi copiii de vârste apropiate, fiecare purtând unul sau mai multe clasoare pline cu mărci filatelice, ocupaţie absolut obişnuită în acea epocă.
Făceam schimburi între noi, după criterii aleatorii, fără a cunoaşte vreodată adevărata valoare a mărcilor. Dar de la aceste mici pasiuni ale copilăriei şi până la pragul psihopatologic este un drum lung.
În anul 1981, Charles P. O'Brien, de la Universitatea din Pennsylvania, USA, ajunge la concluzia că cel puţin unul din trei americani colecţionează ceva. Obiectele colecţionate variază de la cutii de chibrituri, bere, şerveţele, până la fragmente de meteoriţi sau oase umane. Limita care stabileşte normalitatea unei pasiuni de colecţionar, atât cantitativă cât şi calitativă, este slab demarcată.
Colecţionarea compulsivă de obiecte duce la condiţii grele de locuit, întrucât încăperile sunt pline de aceste ”amintiri”, iar casele pot avea doar nişte pasaje înguste de-a lungul grămezilor de gunoi. În timp ce unele persoane ar putea face glume pe seama unei asemenea afecţiuni, nu este nimic amuzant. Oamenii care prezintă această problemă se pun pe ei şi pe vecinii lor în pericol din cauza riscului de incendii, condiţiilor neigienice şi chiar de posibilitatea de a fi îngropați în avalanşa de gunoi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Persoanele care adună compulsiv se simt presate să achiziţioneze şi să salveze lucruri pe care alţii le consideră fără valoare, deoarece acestea le afectează emoţiile, gândirea şi comportamentul. Semnele şi simptomele pot cuprinde: inabilitatea de a arunca lucruri, achiziţionarea de lucruri nefolositoare sau de care nu are nevoie, păstrarea de grămezi de ziare, reviste şi reclame, păstrarea de gunoi sau containere de alimente folosite, spaţii de locuit dezordonate, tulburări de funcţionare în activităţile zilnice etc. Persoanele care strâng animale pot avea zeci sau chiar sute de exemplare cum ar fi câini, pisici, nevăstuici, iepuri, şoareci. De obicei adună animale care pot fi închise în casă sau pot fi ascunse mai uşor.
Etiologia colecţionării compulsive este neclară. Unii cercetători, precum Alda RODRIGUES de la Universitatea din Lisabona, într-un articol din 2017, consideră că această afecţiune este ca un continuum – unele persoane sunt considerate doar ca simpli colecţionari inofensivi, pe când alţii au o formă mai severă care le pune în pericol viaţa. În mod tipic este considerată un subtip al tulburării obsesiv-compulsive. Poate în viitor va fi considerată ca tulburare separată, totuşi. Ca şi în cazul tulburării obsesiv compulsive, poate avea la bază factori genetici şi de mediu care au acţionat în copilărie. Colecţionarul compulsiv nu este încă considerat, oficial, ca având o tulburare distinctă. Totuşi, poate fi diagnosticată ca un subtip sau simptom al tulburării obsesiv-compulsive sau al tulburării de personalitate obsesiv-compulsive.
Pentru a ajuta la diagnosticarea tulburării obsesiv-compulsive, psihiatrii recurg la o evaluare psihologică minuţioasă. Ei pun întrebări despre obsesii, compulsii şi binele emoţional şi pot discuta cu rudele şi prietenii. Tratamentul colecţionatului compulsiv de obiecte este o încercare grea şi cu rezultate variabile. În primul rând, persoanele care colecţionează compulsiv nu cred că au nevoie de tratament. Acest lucru este în mod special adevărat dacă obiectele sau animalele le oferă confort. Şi persoanele ale căror animale au fost luate, deseori adună şi mai multe pentru a le împlini nevoile emoţionale. În general, tratamentul se suprapune peste cel al tulburării obsesiv compulsive, având o componentă medicamentoasă pe de o parte şi şi psihoterapia pe de altă partep și psihoterapia pe de altă parte.
Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este medic primar, conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.
Recomandările noastre
