Împrumuturile în franci elvețieni au scos în stradă 10.000 de oameni, la Zagreb

Împrumuturile în franci elvețieni au scos în stradă 10.000 de oameni, la Zagreb

Aproximativ 10.000 de croați care au luat împrumuturi în franci elvețieni au protestat sâmbătă împotriva guvernului și băncii centrale, că nu le oferă protecție împotriva creșterii cursului acestei monede.

Potrivit poliției croate, cei 10.000 de oameni au mărșăluit prin centrul capitalei Zagreb pentru a protesta împotriva autorităților care nu fac nimic pentru a scoate datornicii din "sclavia datoriilor". Cei cu împrumuturi contractate în franci elvețieni au format asociația Franak, cerând de asemenea demisia guvernatorului băncii centrale croate Boris Vujcic, relatează Agerpres.

Veniți din toată Croația, dar de asemenea din republicile vecine Bosnia, Serbia și Slovenia, manifestanții au mărșăluit spre banca centrală croată, scandând "Împotriva împrumuturilor rechinilor! Vrem să ne regăsim demnitatea!". Protestatarii cer acum reconversia acestor împrumuturi în kuna și revenirea la dobânda inițială. Discuțiile între debitori, bănci și ministrul de finanțe sunt întrerupte de la sfârșitul lunii martie.

Împrumuturile în franci elvețieni au fost foarte populare în multe țări din Europa centrală în anii 2000, rata dobânzii fiind atunci mai mică decât cea la împrumuturile în moneda locală, amintește AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News

În Croația, la o populație de 4,2 milioane de locuitori, peste 100.000 persoane s-au împrumutat în franci elvețieni, în special pentru a finanța achiziții în domeniul imobiliar. Aproape 60.000 dintre ele au dificultăți în rambursarea creditelor.

Dar Banca națională a Elveției (BNS) a suprimat la mijlocul lunii ianuarie plafonul minim lăsând liber cursul franc/euro, ridicând cursul francului elvețian și provocând haos în piața valutară.

Croația a stabilit atunci rata de schimb pentru plata împrumuturilor la 6,39 kuna (0,84 euro), adică nivelul dinainte de această creștere record. Băncile croate au fost însărcinate să suporte costurile, estimate la 52 milioane de euro de banca centrală.

Fosta republică iugoslavă, în recesiune de șase ani, a aderat la Uniunea Europeană în 2013 dar nu a adoptat încă moneda unică, mai amintește AFP.