În plin scandal al grațieriii și amnistiei unor pedepse, care au condus la protestele de stradă din București și din alte mari orașe ale țării, Guvernul Grindeanu a anunțat că bugetul alocat Administrație Naționale a Penitenciarelor (ANP) va fi substanțial mai mic decât cel alocat pentru anul trecut. La sfârșitul anului 2016, au fost returnați la bugetul de stat circa 30 de milioane de euro, bani care nu au fost cheltuiți de ANP, în ciuda crizei din închisorile românești. Din această sumă se puteau fi construite sau modernizate 11.000 de locuri de detenție, dar în bugetul de anul acesta nu au mai fost alocați. În plus, o dezvăluire-șoc: numărul deținuților este cel mai mic din ultimii 27 de ani!

Pe lista de anul acesta a bugetului alocat de Guvernul Grindeanu Ministerului Justiției, în dreptul penitenciarelor scrie: 1,030 miliarde lei. Asta înseamnă o scădere cu 1,39 la sută față de anul trecut, atunci când au fost alocați 1,044 miliarde de lei. Scăderea este pusă de oficialii Ministerului Justiției pe seama faptului că ANP n-a cheltuit toți banii alocați anul trecut.

„Bugetul pentru anul ăsta al ANP a fost stabilit pe baza sumei pe care au cheltuit -o anul trecut , adică pe baza execuţiei bugetare reale. S-a pornit de la aceasta şi s-au înlăturat sumele care au fost restituite la buget de către ANP şi sumele restituite la buget s-au datorat imposibilităţii efectuării unor investiţii sau altor cheltuieli care trebuiau efectuate în cursul anului trecut. Este o sumă de 30 de milioane de euro”, a declarat Constantin Sima, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, pentru agenţia MEDIAFAX.

Bani de la Guvernul Ponta, blocați de Guvernul Cioloș și tăiați de Guvernul Grindeanu

Suma totală pe care a avut-o la dispoziție ANP, în 2016, alocată de Guvernul Ponta, prin fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, a fost de 1,27 miliarde de lei deoarece la banii dați de la buget s-au adăugat și cei proveniți din venituri proprii. Totuși, în mod surprinzător, ANP nu a reușit să cheltuie toți banii alocați, deși sunt în criză de personal iar deținuții au protestat vehement împotriva condițiilor improprii de cazare.  Am aflat de la Fedearația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) că suma  record destinată ANP  a fost aprobată de către fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, abia în vara anului trecut, după schimbarea din funcție a fostului șef al penitenciarelor, Claudiu Bejan, care a cerut pensionarea pe 1 august 2016.

„Sigur că bugetul e în scădere dacă anul trecut ministresă Prună n-a vrut să cheltuie ce era în buget pe motiv de conflict cu directorul general. N-a spus că nu vrea evident, doar că n-a semnat până prin vara nimic, aşa că o grămadă de cheltuieli nu s-au putut efectua la timp. 30 milioane de Euro au fost returnaţi la buget în 2016 din prostie”, susțin sindicaliștii pe site-ul penitenciare,info. Astfel,  127 de milioane de lei au fost returnaţi la buget pentru că n-au putut fi cheltuiţi. „Ar fi însemnat modernizarea la standard europene a peste 11.000 de locuri de detenție, problema cea mai arzătoare care a adust statului român cele mai multe condamnări la CEDO. Reprezintă o treime din totalul celor 30.000 de locuri de cazare din penitenciarele românești. În plus, acești bani ar fi putut asigura și ocuparea a peste 1.500 de posturi vacante din sistemul penitemnciar”, a declarat, pentru EVZ, Mihai Bărbulescu, președintele sindicatului „Danubius” – Drobeta Turnu Severin, afiliat la FSANP.

„Sfertocrata Prună a blocat bugetul”

Un comentariu acid al președintelui de onoare al FSANP, Sorin Dumitrașcu, o acuza pe raluca Prună că a blocat bugetul din cauza ambiției de a-l îndepărta de la șefia ANP pe Claudiu Bejan: „Sfertocrata Prună a blocat cheltuirea acestor bani, pe care guvernul ăla politic dărâmat în urmă incendiului îi pusese în buget, pe motiv că era într-un conflict cu fostul director general. Cum? Simplu. N-a semnat mai nimic până nu l-a văzut pe Bejan dus de la ANP. Aşa se face că din planurile ministresei, am rămas doar cu vorbele. Echipa Vulpe, departe de a-mi fi simpatică, n-avea cum să mai îndrepte ceva din august de când a venit. Drept urmare, îşi va încasa şuturile de rigoare. Era logic, şi sfertocrata dacă era interesată cu adevărat să facă ceva pentru penitenciare ar fi trebuit să înţeleagă asta. Nu ştiu dumneavoastră, dar eu numesc asta incompetenţa crasă. O incompetenţa ascunsă în spatele unor declaraţii de presă sforăitoare şi poleită cu miniciuni pe la CEDO şi pe te miri unde. Şi, nu ştiu dumneavoastră, dar eu nu cred că domnul inginer de industria mobilei – ministru al justiţiei are calităţile necesare pentru a schimbă ceva”.

Cel mai mic număr de deținuți din ultimii 27 de ani

Tot de pe site-ul penitenciare.info aflăm că, istoric, ne aflăm la cel mai mic număr de deţinuţi din ultimii 27 de ani: „Acum vreo 10 ani erau 48.000 de deţinuţi. Nu era nicio urgenţă. Azi sunt vreo 27.000 şi e cea mai mare şi incredibilă urgenţă să fie rezolvat cu supraaglomerarea. Urgenţă de azi sau scandalul din vara vin desigur din faptul că tot felul de ştabi s-au nimerit la închisoare”.

Ideea că penitenciarele din România sunt suprapopulate – folosită de Ministerul Justiţiei pentru a justifică proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru graţierea unor pedepse – a început să fie rulată în spaţiul public încă de la finalul anului 2010, precizează sursa citată.

L-am întrebat despre  acest aspect pe Mihai Bărbulescu care a declarat, pentru EVZ: „Da, este adevărat. Acum 10 ani aveam circa 50.000 de deținuți”. Statul român a avut cel puţin 6 ani la dispoziţie pentru a ameliora situaţia spaţiilor improprii din sistemul penitenciar, dar nu a întreprins nimic. Acum, Ordonanţă propusă de Guvernul Grindeanu ţinteşte către „liberarea” prin graţiere a unui număr cuprins „între 2.300 şi 2.500 de deţinuţi”.

În Notă de fundamentare a Ordonanţei se arată că, în acest moment, opt penitenciare au un grad de ocupare de peste 200%.

Dintr-o Situaţie publicată în 3 ianuarie 2017 pe site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), am identificat şapte unităţi care susţin acest argument. Este vorba despre penitenciarele Galaţi, Miercurea Ciuc, Constanţa – Poartă Albă (secţia Valu lui Traian), Ploieşti, Berceni (Prahova), Satu Mare, Târgu Mureş.

Potrivit aceleiaşi Situaţii, 19 din totalul de 35 de penitenciare au o rată de ocupare de peste 100%. La ultima centralizare, în sistemul penitenciar din România erau internate peste 27.400 de persoane.