CCR susține că Senatul are obligația de a redacta „de îndată” hotărârea prin care să ateste rezultatul votului dat, în 25 martie, în cazul lui Dan Șova.
În motivarea deciziei din 8 aprilie, prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Senat, CCR susține că refuzul Camerei de a redacta și publica hotărârea adoptată în ședința din 25 martie în Monitorul Oficial (MO) „echivalează cu neîndeplinirea unei obligații constituționale, legale și regulamentare”. În momentul în care motivarea deciziei CCR va ajunge în Senat, va trebui redactată „de îndată” o hotărâre.
Judecătorul Consiliului Su perior al Magistraturii, Cristi Danileț, a precizat, pentru EVZ, că, potrivit CCR, Senatul ar trebui să redacteze o hotărâre de admitere a cererii DNA în cazul lui Dan Șova, având în vedere că 79 de senatori au votat „pentru” și 67 „împotrivă”. „Hotărârea va trebui să fie una de admitere. Valoarea acesteia trebuie să fie conformă cu Constituția. Asta scrie în motivarea CCR”, a spus Danileț.
Senatul va da o hotărâre de respingere
În schimb, vicepreșe dintele Senatului, Ioan Chelaru, a declarat că, Senatul va da o hotărâre de respingere, așa cum a fost întocmit procesul verbal. „Din punctul meu de vedere, va fi o hotărâre de respingere, conform legii în vigoare la vremea respectivă. Cel mai probabil vom discuta luni în Biroul Permanent”, a declarat, pentru EVZ, Ioan Chelaru.
În acest caz, hotărârea de respingere ar putea fi atacată. „După ce este publicată (n.r. - Hotărârea în MO) aceasta poate fi atacată de un grup parlamentar din Senat sau de un grup de 50 de senatori”, a declarat, pentru EVZ, avocata Elenina Nicuț.
Ce urmărește DNA
Cât privește cele două solicitări ale DNA prin care cerea Senatului să pună la dispoziția procurorilor toate înscrisurile referitoare la cazul Șova, Ioan Chelaru a declarat că cererile redactate de Ministerul Justiției ar putea ajunge astăzi pe masa Biroului Permanent. În cererile formulate săptămâna trecută, procurorii nu specificau care documente ar trebui transmise. „Cel mai probabil procurorii vor să verifice dacă nu s-a făcut un abuz în serviciu sau senatorii au dorit să îl favorizeze pe inculpat. Dacă DNA va considera că este vorba de abuz în serviciu, cei care au semnat documentele în acest caz ar putea răspunde în fața unei instanțe”, a declarat, pentru EVZ, avocata Elenina Nicuț.
Recomandările noastre
