Judecătorii de la Tribunalul București au decis, în noaptea de marți spre miercuri, ca primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriță, Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea, și Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, să fie cercetați de DNA sub control judiciar în dosarul Gala Bute.

Instanța a respins astfel solicitarea procurorilor de arestare a lui Cornel Resmeriță, însă decizia nu este definitivă.

În același dosar, instanța a stabilit ca cererea DNA de arestare preventivă a fostului președinte al Federației Române de Box (FRB), Rudel Obreja, să fie judecată pe 5 februarie, potrivit Agerpres.

Rudel Obreja a fost reținut luni de către DNA, împreună cu primarul Cornel Resmeriță, Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea, și Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT).

Pentru Obreja și Resmeriță, procurorii au solicitat magistraților arestarea preventivă, iar pentru Ștefan Lungu și Gheorghe Nastasia, arestul la domiciliu.

Dosarul a ajuns marți la instanța supremă, însă magistrații de aici s-au sesizat din oficiu și au decis că nu au competența de a judeca cererea DNA, deoarece nu există încă un aviz de începere a urmăririi penale pe numele unui actual sau fost ministru, astfel încât dosarul a fost trimis la Tribunalul București.

Potrivit DNA, Rudel Obreja, la data faptelor reprezentant al SC Europlus Computers SRL și președintele FRB, este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de spălare de bani, două infracțiuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.

În același dosar, mai sunt cercetați Cornel Resmeriță, primarul municipiului Lupeni, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alții; Ștefan Lungu, la data faptelor consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Udrea Elena, fost administrator al SC Last Time Studio SRL, cu privire la infracțiunea de trafic de influență; Gheorghe Nastasia, la data faptelor secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu privire la infracțiunea de luare de mită; Miron Dorel Gardean, acționar majoritar și administrator al SC Termogaz Company SA, cu privire la infracțiunile de cumpărare de influență și instigare la abuz în serviciu; Adrian Gardean, reprezentant al SC Termogaz Company SA, cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență, și Miron Lupulescu, director general al SC Termogaz Company SA, cu privire la infracțiunile de cumpărare de influență, instigare la abuz în serviciu, spălare de bani și evaziune fiscală.

În ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmite de procurori, se arată că, în cursul anului 2011, Nastasia, care era secretar general al MDRT, i-a solicitat lui Adrian Gardean, reprezentantul societății Termogaz Company SA, aproximativ 10% din valoarea plăților încasate de această societate, în schimbul promisiunii că va facilita aprobarea finanțărilor pentru lucrările executate de societate în cadrul programului "Schi pentru România".

Gheorghe Nastasia a indicat lui Adrian Gardean că această sumă, de circa 3.000.000 lei, trebuie să o plătească societății lui Rudel Obreja, Europlus Computers SRL, cu titlu de sponsorizare pentru Gala Bute.

SC Termogaz Company SA a încheiat în perioada 2010-2011 mai multe contracte de achiziție publică finanțate din fondurile MDRT prin programul "Schi în România", cele mai importante dintre acestea având ca obiect amenajarea domeniilor schiabile din zonele turistice Gutâiul Doamnei și Straja, precum și a unei pârtii de teleschi în orașul Borsec.

De asemenea, consilierul personal al ministrului Elena Udrea, Ștefan Lungu, a primit, în cursul anului 2010, în două tranșe, suma totală de 695.367,06 lei, de la inculpații reprezentanți ai SC Termogaz Company SA Adrian Gardean, Miron Gardean și Miron Lupulescu, în schimbul promisiunii că va determina funcționarii din conducerea MDRT să aprobe finanțarea unor contracte de lucrări încheiate de societatea respectivă cu mai multe unități administrativ teritoriale.

Anchetatorii notează că, pentru a ascunde natura acestor plăți, au fost întocmite mai multe contracte fictive de achiziție.