„Există riscul pentru copiii noștri ca poliomielita să reapară”
- Geta Neacsu
- 17 noiembrie 2014, 00:00
Medici epidemiologi și microbiologi din toată țara au discutat zilele trecute despre pericolele pe care Ebola, poliomielita, dar și abuzul de antibiotice le pot avea asupra românilor.
Conf. dr. Alexandru Rafila , președintele Societății Române de Microbiologie, trage un semnal de alarmă: „Nu refuzați vaccinarea copiilor. Există riscul ca poliomielita să revină în țara noastră”. Într-un interviu acordat pentru „Evenimentul zilei”, medicul detaliază motivele acestei situații și vorbește despre alte subiecte fierbinți ale momentului, discutate și la cea de-a șaptea Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie, desfășurată în Capitală, zilele trecute.
- EVZ: Care sunt noile provocări cărora trebuie să le facă față sistemul de sănătate?
- Conf. dr. Alexandru Rafila: Am trecut în revistă o serie de boli care începând cu 2001 au constituit subiecte pentru sistemele de sănătate: mă refer la atacurile bioteroriste din anul 2001 produse de anthrax, despre așanumita epidemie de SARS, care a produs numeroase victime, mai ales în Asia. Acum, discutăm despre epidemia de Ebola, despre emergența tulpinilor sălbatice de virus poliomielitic.
- Ce le transmiteți părinților care se tem să își imunizeze copiii?
- Fiecare părinte este responsabil pentru sănătatea copilului. Dacă nu și-l imunizează, atunci îi pune sănătatea în pericol. Vaccinurile asigură nu numai o protecție individuală, pentru copilul tău, ci și protecția colectivității. Nu în ultimul rând, vaccinurile care sunt administrate în cadrul Programului Național de Imunizare sunt sigure, sunt testate ani de zile, încât reacțiile lor adverse și efectele secundare să fie minimale.
- Suntem în plină desfășurare a campaniei de imunizare în școli împotriva poliomielitei. De ce este importantă aceasta campanie?
-Campania pentru poliomielită este extrem de importantă deoarece poliomielita, după ce a fost eliminată în regiunea europeana a Organizației Mondiale a Sănătății, în 2002, riscă să revină, mai ales în contextul în care în Orientul Mijlociu au apărut conflicte și sunt foarte mulți copii care nu au fost vaccinați și multi dintre ei se găsesc ca refugiați în diverse țări europene. În țările din Orientul Mijlociu, chiar în Israel a fost identificată circulația virusului polio. Există deci un risc pentru copiii noștri ca această boală să reapară. Nu trebuie să dam niciun fel de posibilitate virusului polio să producă din nou îmbolnăviri care sunt foarte grave și duc la sechele importante sau chiar mortalitate.
„Avem în România bacterii care nu mai pot fi distruse cu niciun antibiotic cunoscut”
- În ce măsura abuzul de antibiotice cauzează probleme în sistemul de sănătate și evident la nivel individual?
- Avem două tipuri de abuz, unul se referă la abuzul pe care îl fac pacienții care, din nefericire, au acces câteodată la cumpărarea de antibiotice fără prescripție medicală și ele sunt administrate fără discernământ și de multe ori atunci când nu este nevoie și exemplul cel mai banal este legat de infecțiile virale, gripa de exemplu, sau orice altă infecție respiratorie virală. Cel de-al doilea element este legat de educarea medicilor, astfel încât ei să fie siguri că prescriu aceste tratamente numai atunci când există siguranța că este vorba de o infecție bacteriană.
- La ce riscuri se expun aceste persoane?
- Nu e vorba numai de riscul la care se expun persoanele, ci de riscul la care se supune toata populația României, pentru că o persoană care urmează un tratament incorect poate să nu se supună niciunui risc în momentul administrării antibioticului, dar generarea rezistenței la antibiotice și apariția a tot mai multe bacterii care sunt rezistente poate să producă îmbolnăviri intra-spitalicești sau chiar îmbolnăviri comunitare în ultima vreme - mă refer la sursa infecției și acestea nu mai pot fi controlate. Avem în momentul de față la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” un focar de bacterii pe care le numim pan-rezistente, adică nu pot fi distruse cu niciun fel de antibiotic cunoscut până în momentul de față. Sigur, deocamdată sunt puține, dar cele care sunt multi-rezistente, la care avem rezistență la majoritatea antibioticelor sunt tot mai multe și la unele specii depășesc 50% sau chiar 80%.