Înalta Curte de Casație și Justiție a mai dat o palmă procurorilor DNA. Completul format din judecătoarele Rodica Cosma, Anca Mădălina Alexandrescu și Simona Cristina Neniță a desființat decizia de condamnare a fostului primar Mircia Gutău și a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de recurs.

Fostul primar al orașului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, a fost condamnat pe 27 ianuarie 2010 la 3 ani și 6 luni de închisoare de către completul condus de judecătoarea Livia Stanciu. Condamnarea s-a făcut în baza unui rechizitoriu făcut de procurorii DNA Camelia Sutiman și Claudia Roșu și confirmat de procurorul șef de secție Irinel Păun.

În cuprinsul acestui rechizitoriu ar fi fost reținute o serie de date false printre care și cea referitoare la o discuție telefonică . Pe transcript era notată o afirmație când, de fapt, pe înregistrarea audio era un „NU!” categoric. CEDO a stabilit în cauza Gutău vs România că acestuia i-a fost încălcat grav principiul nemijlocirii și dreptul la un proces echitabil.

Superficialitate

Decizia se bazează pe faptul că judecătoarea Livia Stanciu nu a readministrat personal probele și nu a efectuat noi administrări de probe care să justifice schimbarea verdictelor date în primele faze ale procesului. „Curtea constată din nou că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a fundamentat într-o manieră determinantă soluția de condamnare a reclamantului pentru corupție pasivă, printre altele, pe o nouă interpretare a declarațiilor de martor administrate în fața instanțelor inferioare, iar aceasta fără a-i audia pe martorii în cauză”, se arată în decizia CEDO.

​

O opinie pertinentă, dar separată

La momentul condamnării judecătoarea Hermina Iancu, din cadrul completului condus de Livia Stanciu a făcut opinie separată și a reținut că fapta săvârșită de Mircia Gutău nu există: „Instanța a constatat că din respectiva înregistrare rezultă practic refuzul categoric al inculpatului Gutău Mircia la tentativa denunțătorului de a-i oferi mită, refuzul fiind accentuat prin semnul exclamării , menționat în nota originală de redare a dialogului dintre denunțător și inculpat, după rostirea cuvântului NU de către inculpat (...) S-a mai arătat de către instanță că întreaga acuzare nu avea la bază decât presupuneri și interpretări eronate. (...) De asemenea, a fost evaluată credibilitatea martorului denunțător în raport cu actele și lucrările dosarului, reținându-se nesinceritatea declarațiilor și conduita acestuia. (...) S-a mai reținut că martorul denunțător fusese cercetat penal de PNA Pitești și București și că împotriva sa se dispusese o soluție de scoatere de sub urmărire penală. (...) Pentru aceste motive, în opinie separată s-a considerat că se impunea menținerea soluțiilor de achitare pronunțate față de inculpați și respingerea recursului declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța, ca nefondat.”

 

Un flagrant de la care a lipsit primarul

Încă din anul 2016, redactorul șef al EVZ, Simona Ionescu rememora momentul arestării lui Mircia Gutău în anul 2006 și, încă de atunci atrăgea atenția asupra unor aspecte grave privind acțiunea procurorilor DNA. Iată principalele referiri cu privire la acest aspect așa cum au fost menționate de Simona Ionescu. „Corespondentul de Vâlcea al ziarului la care lucram atunci (Libertatea) mă anunță seara, că primarul lor a fost prins în flagrant de luare de mită, împreună cu viceprimarul. Informațiile erau din surse judiciare, care spuneau că banii se dăduseră în WC-ul unui restaurant. Acționaseră procurori DNA din București. Niciun comunicat oficial, iar ediția ziarului se apropia de închidere. Știrea a izbucnit pe televiziuni. Dorel Țârcomnicu, corespondentul nostru, m-a sunat din nou. Mi-a spus că a mai vorbit cu surse și că nu prea a fost flagrant cu primarul Mircia Gutău și că miroase a făcătură. Să nu zicem ca la TV, că primarul a fost prins în flagrant. Și n-am zis. Mircia Gutău, primarul PD, şi Nicolae Dicu, viceprimar din același partid, au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi pretins 50.000 de euro, în perioada aprilie - iulie 2006, de la denunţătorul Constantin Crinu Popescu, patronul firmei Rovimet, pentru a-i elibera acestuia un certificat de urbanism”.

 

Bani împrumutați

Simona Ionescu atrăgea atenția încă de atunci că nu a fost vorba despre un flagrant la adresa primarului. „Cel prins în flagrant în ziua de 6 iulie 2006, când Popescu i-a dat o parte din bani, a fost viceprimarul Nicolae Dicu. Se întâlniseră într- un restaurant din oraș. Doar pe el l-au reținut procurorii, fiindcă Gutău era în primărie, și doar pe baza denunțului lui Popescu n-ar fi obținut mandat de la judecător. Nicolae Dicu a susținut mereu în fața procurorilor și a judecătorilor că banii încasați de la denunțătorul Crinu Popescu erau sub formă de împrumut: „Ne cunoșteam de foarte mult timp. Când ne-am întâlnit, i-am spus că mi-am cumpărat un apartament, iar el s-a oferit să-mi dea cu împrumut acei bani. Nu m-am gândit o clipă că-mi poate pune la cale o asemenea înscenare. Nu i-am promis nimic, niciun avantaj”. Aceasta e declarația lui Dicu, consemnată în multe publicații. (...)

 

Anchetă pe presupuneri

În 2006, procurorii au început să folosească metoda cu denunțător, deși denunțul nu era probă. După anul 2005, procurorii și polițiștii (SRI încă nu fusese cooptat în anchete) și-au diversificat procedurile prin care să ajungă să pună mâna pe corupți. Apar denunțătorii și stenogramele. Până la apariția noilor coduri – penal și de procedură, n-aveau însă atâta greutate ca în dosarele penale de astăzi.

Într-o relatare din ziarul Vocea Vâlcii, din timpul procesului lui Gutău și Dicu, am găsit un fragment interesant din pledoaria avocatului primarului, Octavian Fieroiu. Cele sesizate de avocat în fața instanței Curții de Apel Pitești, în 6 august 2006, au stat și la baza deciziei din 2016 a CEDO. Avocat Octavian Fieroiu: „(…) Dacă ajungem să băgăm la pușcărie doar pe ce spun unii și alții, deci pe presupuneri, înseamnă că în justiția românească lucrurile nu merg foarte bine (…) Dacă la asemenea nivel se recurge la astfel de practici, este pentru că se dorește ca să se ajungă cu orice preț la pușcărie”, a spus avocatul lui Gutău”, a mai consemnat Simona Ionescu.